13 definiții pentru șovăit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘOVĂIT, -Ă, șovăiți, -te, adj. (Rar) 1. Plin de ezitări, nehotărât. 2. Cotit, sinuos, întortocheat. – V. șovăi.

ȘOVĂIT, -Ă, șovăiți, -te, adj. (Rar) 1. Plin de ezitări, nehotărât. 2. Cotit, sinuos, întortocheat. – V. șovăi.

șovăit, ~ă a [At: CANTEMIR, IST. 139 / V: (îvr) ~iat, ~voit, (reg) ~veiat, (înv) șuv~ / Pl: ~iți, ~e / E: șovăi1] 1 (Rar; d. mers, mișcări, atitudini etc.) Șovăitor (1). 2 (Îrg; d. ape curgătoare, drumuri etc.) Care face coturi Si: cotit (6), sinuos. 3 (Înv; pex; îf șuvăit) Care este strâmb Si: încovoiat. 4 (Înv; d. manifestări, acțiuni ale oamenilor) Perfid. 5 (Înv; d. manifestări, acțiuni ale oamenilor) Ascuns2 (3). 6 (Rar; d. oameni) Șovăitor (3). 7 (Reg; d. oameni) Deșirat2 (7).

ȘOVĂIT, -Ă, șovăiți, -te, adj. (Rar) 1. Plin de ezitări, nehotărît, nedecis, neprecis. Epoca zisă de bronz... ne prezintă în toate productele ei forme șovăite de o grație originală. ODOBESCU, S. II 256. 2. Cotit, sinuos, întortocheat. Pe-o potecă șovăită merge mierla. GOROVEI, C. 235. – Variantă: șovoit, -ă (NEGRUZZI, S. I 29) adj.

șovăit, -ă adj. Cotit, întortocheat: uliță șovăită. – Și șovoit (nord) și șuvăit (vechĭ).

șovoit a. Mold. întortochiat: pe șovoita uliță NEGR. [V. șovoì].

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘOVĂIT adj. v. clătinat, cotit, ezitant, fluctuant, indecis, împiedicat, împleticit, întortocheat, nedecis, nehotărât, nesigur, poticnit, sinuos, sucit, șerpuit, șerpuitor, șovăielnic, șovăitor.

șovăit adj. v. CLĂTINAT. COTIT. EZITANT. FLUCTUANT. INDECIS. ÎMPIEDICAT. ÎMPLETICIT. ÎNTORTOCHEAT. NEDECIS. NEHOTĂRÎT. NESIGUR. POTICNIT. SINUOS. SUCIT. ȘERPUIT. ȘERPUITOR. ȘOVĂIELNIC. ȘOVĂITOR.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șovoit, -ă, adj. (reg.; despre ulițe și drumuri) întortocheat.

Intrare: șovăit
șovăit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șovăit
  • șovăitul
  • șovăitu‑
  • șovăi
  • șovăita
plural
  • șovăiți
  • șovăiții
  • șovăite
  • șovăitele
genitiv-dativ singular
  • șovăit
  • șovăitului
  • șovăite
  • șovăitei
plural
  • șovăiți
  • șovăiților
  • șovăite
  • șovăitelor
vocativ singular
plural
șovoit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șovoit
  • șovoitul
  • șovoitu‑
  • șovoi
  • șovoita
plural
  • șovoiți
  • șovoiții
  • șovoite
  • șovoitele
genitiv-dativ singular
  • șovoit
  • șovoitului
  • șovoite
  • șovoitei
plural
  • șovoiți
  • șovoiților
  • șovoite
  • șovoitelor
vocativ singular
plural
șuvăit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șoveiat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șovăiat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șovăit, șovăiadjectiv

rar
  • 1. Plin de ezitări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Epoca zisă de bronz... ne prezintă în toate productele ei forme șovăite de o grație originală. ODOBESCU, S. II 256. DLRLC
  • 2. Cotit, sinuos, întortocheat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe-o potecă șovăită merge mierla. GOROVEI, C. 235. DLRLC
etimologie:
  • vezi șovăi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.