ȘOVĂIT, -Ă, șovăiți, -te, adj. (Rar) 1. Plin de ezitări, nehotărît, nedecis, neprecis. Epoca zisă de bronz... ne prezintă în toate productele ei forme șovăite de o grație originală. ODOBESCU, S. II 256. 2. Cotit, sinuos, întortocheat. Pe-o potecă șovăită merge mierla. GOROVEI, C. 235. – Variantă: șovoit, -ă (NEGRUZZI, S. I 29) adj.