6 definiții pentru șnuruit (adj.)

Explicative DEX

ȘNURUIT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2

șnuruit2, ~ă a [At: (a. 1832) DOC. EC. 499 / Pl: ~iți, ~e / E: șnurui] 1 (D. registre, dosare etc.) Cu foile prinse la o margine cu șnur (1), pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2 (Pex; d. obiecte) Strâns cu șnur (1), pentru a se ține împreună. 3 (Reg; d. haine) împodobit cu șnur (1) Si: (reg) șinorit. 4 Prevăzut cu șnur (1).

ȘNURUIT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) Împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.

ȘNURUIT, -Ă, șnumiți, -te, adj. 1. (Despre registre) Cu foile legate după procedura obișnuită a șnuruirii, pentru a nu putea fi schimbate sau sustrase. ♦ (Despre albume, cărți, manuscrise) Broșat prin legarea cu un șnur petrecut prin fiecare foaie dublu perforată. 2. (Popular, despre haine) împodobit cu șnururi. Trimisul providenței, mustăcios și spătos, cu ilic șnuruit... venea fluierînd cu pași lați. C. PETRESCU, A. R. 18. Iese Chiva-mpodobită Cu ia tot șnuruită. BIBICESCU, P. P. 345.

Sinonime

ȘNURUIT adj. (Transilv.) șinorit. (Registru ~.)

ȘNURUIT adj. (Transilv.) șinorit. (Registru ~.)

Intrare: șnuruit (adj.)
șnuruit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șnuruit
  • șnuruitul
  • șnuruitu‑
  • șnurui
  • șnuruita
plural
  • șnuruiți
  • șnuruiții
  • șnuruite
  • șnuruitele
genitiv-dativ singular
  • șnuruit
  • șnuruitului
  • șnuruite
  • șnuruitei
plural
  • șnuruiți
  • șnuruiților
  • șnuruite
  • șnuruitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șnuruit, șnuruiadjectiv

  • 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1.) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: șinorit
    • 1.1. (Despre albume, cărți, manuscrise) Broșat prin legarea cu un șnur petrecut prin fiecare foaie dublu perforată. DLRLC
  • 2. (Despre haine) Împodobit cu șnur (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Trimisul providenței, mustăcios și spătos, cu ilic șnuruit... venea fluierînd cu pași lați. C. PETRESCU, A. R. 18. DLRLC
    • format_quote Iese Chiva-mpodobită Cu ia tot șnuruită. BIBICESCU, P. P. 345. DLRLC
etimologie:
  • vezi șnurui DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.