3 definiții pentru șaidare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȘAIDA vb. I. tr. A sorta un minereu prin spargere cu ciocanul. [Pron. șa-i-. / < fr. scheider, cf. germ. scheiden].
ȘAIDA vb. tr. a efectua operația de șaidaj. (< fr. scheider)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șaida vb., ind. prez. 3 sg. și pl. șaidează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: șaidare
șaidare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
șaidat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)