5 definiții pentru înțărcuit

Explicative DEX

ÎNȚĂRCUI, înțărcuiesc, vb. IV. Tranz. A înconjura cu un țarc. – În + țarc + suf. -ui.

ÎNȚĂRCUI, înțărcuiesc, vb. IV. Tranz. A înconjura cu un țarc. – În + țarc + suf. -ui.

înțărcui vt [At: DA ms / Pzi: ~esc / E: în + țarc + -ui] A înconjura cu un țarc.

ÎNȚĂRCUI, înțărcuiesc, vb. IV. Tranz. A înconjura cu un țarc.

Ortografice DOOM

înțărcui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înțărcuiesc, imperf. 3 sg. înțărcuia; conj. prez. 3 înțărcuiască

înțărcui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înțărcuiesc, imperf. 3 sg. înțărcuia; conj. prez. 3 sg. și pl. înțărcuiască

Intrare: înțărcuit
înțărcuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înțărcuit
  • ‑nțărcuit
  • înțărcuitul
  • înțărcuitu‑
  • ‑nțărcuitul
  • ‑nțărcuitu‑
  • înțărcui
  • ‑nțărcui
  • înțărcuita
  • ‑nțărcuita
plural
  • înțărcuiți
  • ‑nțărcuiți
  • înțărcuiții
  • ‑nțărcuiții
  • înțărcuite
  • ‑nțărcuite
  • înțărcuitele
  • ‑nțărcuitele
genitiv-dativ singular
  • înțărcuit
  • ‑nțărcuit
  • înțărcuitului
  • ‑nțărcuitului
  • înțărcuite
  • ‑nțărcuite
  • înțărcuitei
  • ‑nțărcuitei
plural
  • înțărcuiți
  • ‑nțărcuiți
  • înțărcuiților
  • ‑nțărcuiților
  • înțărcuite
  • ‑nțărcuite
  • înțărcuitelor
  • ‑nțărcuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înțărcui, înțărcuiescverb

  • 1. A înconjura cu un țarc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • În + țarc + -ui. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.