5 definiții pentru înțărcuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNȚĂRCUI, înțărcuiesc, vb. IV. Tranz. A înconjura cu un țarc. – În + țarc + suf. -ui.

ÎNȚĂRCUI, înțărcuiesc, vb. IV. Tranz. A înconjura cu un țarc. – În + țarc + suf. -ui.

înțărcui vt [At: DA ms / Pzi: ~esc / E: în + țarc + -ui] A înconjura cu un țarc.

ÎNȚĂRCUI, înțărcuiesc, vb. IV. Tranz. A înconjura cu un țarc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înțărcui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înțărcuiesc, imperf. 3 sg. înțărcuia; conj. prez. 3 înțărcuiască

înțărcui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înțărcuiesc, imperf. 3 sg. înțărcuia; conj. prez. 3 sg. și pl. înțărcuiască

Intrare: înțărcuire
înțărcuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înțărcuire
  • ‑nțărcuire
  • înțărcuirea
  • ‑nțărcuirea
plural
  • înțărcuiri
  • ‑nțărcuiri
  • înțărcuirile
  • ‑nțărcuirile
genitiv-dativ singular
  • înțărcuiri
  • ‑nțărcuiri
  • înțărcuirii
  • ‑nțărcuirii
plural
  • înțărcuiri
  • ‑nțărcuiri
  • înțărcuirilor
  • ‑nțărcuirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înțărcui, înțărcuiescverb

  • 1. A înconjura cu un țarc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • În + țarc + sufix -ui. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.