8 definiții pentru înverzire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNVERZIRE s. f. Faptul de a (se) înverzi. – V. înverzi.
ÎNVERZIRE s. f. Faptul de a (se) înverzi. – V. înverzi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înverzire sf [At: LB / Pl: ~ri / E: înverzi] 1 Colorare în verde Si: înverzit1 (1). 2-3 (Pătare sau) murdărire cu verde Si: înverzit1 (2-3). 4 Înfrunzire a pomilor Si: înverzit1 (4). 5 Acoperire cu verdeață a naturii Si: înverzit1 (5). 6 (Fig) Pălire a cuiva din cauza fricii, furiei, mâniei etc. Si: înverzit1 (6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVERZIRE s. f. Faptul de a (se) înverzi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înverzire s. f., g.-d. art. înverzirii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înverzire s. f., g.-d. art. înverzirii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înverzire s. f., g.-d. art. înverzirii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNVERZIRE s. înfrunzire. (~ copacilor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNVERZIRE s. înfrunzire. (~ copacilor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
înverzire, înverzirisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) înverzi. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: înfrunzire
etimologie:
- înverzi DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.