5 definiții pentru întunec

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

întunec sn [At: NEGRUZZI, S. II, 83 / Pl: ~uri / E: întuneca] (Rar; crp) Întuneric (1).

ÎNTUNEC s. n. (Rar) Întuneric. Apuse-a zilei rază; Lovirele-n întunec mai groaznic scînteiază. NEGRUZZI, S. II 83.

ÎNTUNEC s. n. (Înv.) Întuneric. – Postverbal al lui întuneca.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNTUNEC s. v. beznă, întunecare, întunecime, întuneric, negură, obscuritate.

întunec s. v. BEZNĂ. ÎNTUNECARE. ÎNTUNECIME. ÎNTUNERIC. NEGURĂ. OBSCURITATE.

Intrare: întunec
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întunec
  • ‑ntunec
  • întunecul
  • întunecu‑
  • ‑ntunecul
  • ‑ntunecu‑
plural
  • întunecuri
  • ‑ntunecuri
  • întunecurile
  • ‑ntunecurile
genitiv-dativ singular
  • întunec
  • ‑ntunec
  • întunecului
  • ‑ntunecului
plural
  • întunecuri
  • ‑ntunecuri
  • întunecurilor
  • ‑ntunecurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

întunec, întunecurisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.