opțiuni
  • info

6 definiții pentru întovărășit

Explicative DEX

întovărășit1 sn [At: DA ms / V: ~roș~ / Pl: ~uri / E: întovărăși] 1-7 Întovărășire (1-7).

întovărășit2, ~ă a [At: DRĂGHICI, R. 149/12 / V: (reg) ~roș~, ~orovășât / Pl: ~iți, ~e / E: întovărăși] 1 Condus pe drum. 2 (Pex) Însoțit. 3 (Pex) Întâmplat în același timp. 4 Plecat la drum simultan cu cineva. 5 (Spc) Asociat cu cineva. 6 (D. lucruri) Pus sau găsit alături de un alt lucru.

ÎNTOVĂRĂȘIT, -Ă, întovărășiți, -te, adj. (În țările care construiesc socialismul; despre țărani muncitori) Intrat într-o întovărășire agricolă, membru al unei întovărășiri. (Substantivat) Realizarea planului lucrărilor agricole de toamnă constituie o datorie patriotică a țărănimii, a tuturor colectiviștilor și întovărășiților, a tuturor muncitorilor și tehnicienilor din S.M.T.-uri. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2767. Araseră și semănaseră tarlaua întovărășiților cu grîu de toamnă. MIHALE, O. 9.

întorovășât, ~ă a vz întovărășit2

întovăroșit1 sn vz întovărășit1

întovăroșit2, ~ă a vz întovărășit2

Intrare: întovărășit
întovărășit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întovărășit
  • ‑ntovărășit
  • întovărășitul
  • întovărășitu‑
  • ‑ntovărășitul
  • ‑ntovărășitu‑
  • întovărășită
  • ‑ntovărășită
  • întovărășita
  • ‑ntovărășita
plural
  • întovărășiți
  • ‑ntovărășiți
  • întovărășiții
  • ‑ntovărășiții
  • întovărășite
  • ‑ntovărășite
  • întovărășitele
  • ‑ntovărășitele
genitiv-dativ singular
  • întovărășit
  • ‑ntovărășit
  • întovărășitului
  • ‑ntovărășitului
  • întovărășite
  • ‑ntovărășite
  • întovărășitei
  • ‑ntovărășitei
plural
  • întovărășiți
  • ‑ntovărășiți
  • întovărășiților
  • ‑ntovărășiților
  • întovărășite
  • ‑ntovărășite
  • întovărășitelor
  • ‑ntovărășitelor
vocativ singular — —
plural — —
întorovășât
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
întovăroșit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

întovărășit, întovărășităadjectiv

  • 1. (și) substantivat (În țările care construiesc socialismul; despre țărani muncitori) Intrat într-o întovărășire agricolă, membru al unei întovărășiri. DLRLC
    • format_quote Realizarea planului lucrărilor agricole de toamnă constituie o datorie patriotică a țărănimii, a tuturor colectiviștilor și întovărășiților, a tuturor muncitorilor și tehnicienilor din S.M.T.-uri. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2767. DLRLC
    • format_quote Araseră și semănaseră tarlaua întovărășiților cu grîu de toamnă. MIHALE, O. 9. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.