9 definiții pentru întins (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNTINS1, întinsuri, s. n. Spațiu larg; suprafață; întindere. – V. întinde.
ÎNTINS1, întinsuri, s. n. Spațiu larg; suprafață; întindere. – V. întinde.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
întins1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. II, 6/2 / Pl: ~uri / E: întinde] 1-2 Întindere (1-2). 3 Încordare. 4-17 Întindere (8-11, 18-27). 18 Încumetare. 19 Obrăznicire. 20-25 Întindere (30-32, 34-36). 26 Extindere. 27 Insistență. 28 Digresiune. 29-47 Întindere (40-49, 53-55, 57-62). 48 (Spc) Loc. 49 (Fig) Distanță. 50 (Iuz) Dezvoltare. 51 (Fig) Durată. 52-55 Întindere (71-74). 56 (Îoc strâns) Mișcare a unui membru al corpului într-o direcție oarecare. 57 Lungire a unui membru al corpului într-o direcție oarecare. 58 (Îs) Mers ~ Pas grăbit. 59 (Ccr) Spațiu larg. 60 (Înv) Suprafață.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNTINS1, întinsuri, s. n. Spațiu larg; suprafață, întindere. A zburat sămînța peste întinsuri, în alte județe. PAS, Z. II 29. Întinsul acesta fără margini îi place lui Moș Gheorghe. SP. POPESCU, M. G. 42. E tot o pînză albă prin tot întinsul zării. COȘBUC, P. II 185. S-a dus zăpada albă de pe întinsul țării. ALECSANDRI, P. A. 117.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
întíns, -ă adj. (d. întind). Vast, de o mare întindere: șes întins. Culcat, lungit: ședea întins pe ĭarbă. Farfurie întinsă, nu mult adîncită, pentru solide. S. n. Pe întinsu țăriĭ, pe întinderea țăriĭ. Adv. Direct, de-a dreptu: s’a dus întins acasă. V. tins.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
întins s. n., pl. întinsuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
întins s. n., pl. întinsuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
întins s. n., pl. întinsuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNTINS adj., s. 1. adj. (TEXT.) tensionat. (Fire ~.) 2. adj. v. încordat. 3. adj. larg, lăbărțat, lărgit, lățit. (Un pulover ~ în urma spălării.) 4. adj. (înv.) tins. (Picior ~.) 5. adj. v. desfăcut. 6. adj. lung, prelung. (Un șir ~ de oameni.) 7. adj. v. culcat. 8. adj. v. instalat. 9. adj. v. pus. 10. adj. uns. (Untul era ~ pe pâine.) 11. adj. amplu, cuprinzător, larg, mare, vast, (înv. și reg.) mereu, (înv.) desfătat. (Un spațiu ~.) 12. adj. amplu, larg, mare. (Știrea ocupa un spațiu ~ în ziar.) 13. adj. larg, spațios, vast. (Bulevarde ~.) 14. s. v. cuprins. 15. s. v. suprafață. 16. adj. neted, plan, șes. (Un loc ~.) 17. adj. neted. (Piele ~.) 18. adj. v. bogat. 19. adj. v. iute.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNTINS adj., s. 1. adj. (TEXT.) tensionat. (Fire ~.) 2. adj. încordat, înstrunat, strîns, strunit. (Arc ~.) 3. adj. larg, lărgit, lățit. (Un pulover ~.) 4. adj. (înv.) tins. (Picior ~.) 5. adj. desfăcut, desfășurat. (Pasăre cu aripile ~.) 6. adj. lung, prelung. (Un șir ~ de oameni.) 7. adj. culcat, lungit, tolănit, trîntit, (reg.) răbunit, (Mold.) tologit. (Stă puțin ~ după amiază.) 8. adj. așezat, instalat, (înv. și reg.) tins. (Tabără ~; cort ~.) 9. adj. așternut, pregătit, pus. (Masă ~.) 10. adj. uns. (Untul era ~ pe pîine.) 11. adj. cuprinzător, larg, mare, vast, (înv. și reg.) mereu, (înv.) desfătat. (Un spațiu ~.) 12. adj. amplu, larg, mare. (Știrea ocupa un spațiu ~ în ziar.) 13. adj. larg, spațios, vast. (Bulevarde ~.) 14. s. cuprins, întindere, spațiu, suprafață, teritoriu, (înv.) cuprindere, olat. (Pe tot ~ țării.) 15. s. față, întindere, suprafață, (înv.) surfață. (Pe ~ mării, al cîmpiei.) 16. adj. neted, plan, șes. (Un loc ~.) 17. adj. neted. (Piele ~.) 18. adj. bogat, mare, vast. (Are o experiență ~.) 19. adj. grabnic, grăbit, iute, precipitat, rapid, repede, repezit, zorit, (înv. și pop.) silit, silnic, (înv.) pripitor. (Un mers ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
întins, întinsurisubstantiv neutru
-
- A zburat sămînța peste întinsuri, în alte județe. PAS, Z. II 29. DLRLC
- Întinsul acesta fără margini îi place lui Moș Gheorghe. SP. POPESCU, M. G. 42. DLRLC
- E tot o pînză albă prin tot întinsul zării. COȘBUC, P. II 185. DLRLC
- S-a dus zăpada albă de pe întinsul țării. ALECSANDRI, P. A. 117. DLRLC
-
etimologie:
- întinde DEX '09 DEX '98