10 definiții pentru înnămolire
Explicative DEX
ÎNNĂMOLIRE, înnămoliri, s. f. Acțiunea de a (se) înnămoli și rezultatul ei; împotmolire. [Var.: înnomolire s. f.] – V. înnămoli.
ÎNNĂMOLIRE, înnămoliri, s. f. Acțiunea de a (se) înnămoli și rezultatul ei; împotmolire. [Var.: înnomolire s. f.] – V. înnămoli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înnămolire [At: I. IONESCU, P. 71 / V: (înv) ~nom~ / S și: înă~ / Pl: ~ri / E: înnămoli] 1 Împotmolire în nămol. 2 Îngustare a albiei unei ape curgătoare din cauza aluviunilor. 3 Murdărire cu nămol.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNNĂMOLIRE, înnămoliri, s. f. Acțiunea de a (se) înnămoli; depunere de nămol, împotmolire. La gura rîurilor se formează la început înnămoliri întinse, apoi insule și în sfîrșit, o porțiune de pămînt întinsă, adeseori străbătută de canale mici. GEOGRAFIA FIZ. 180. Golind... vîrfurile munților expunem inundării, innămolirii... văile și cîmpiile noastre. I. IONESCU, P. 71. – Variantă: înnomolire s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNNOMOLIRE s. f. v. înnămolire.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNNOMOLIRE s. f. v. înnămolire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNNOMOLIRE s. f. v. înnămolire.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înnomolire sf vz înnămolire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
înnămolire s. f., g.-d. art. înnămolirii; pl. înnămoliri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înnămolire s. f., g.-d. art. înnămolirii; pl. înnămoliri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înnămolire s. f., g.-d. art. înnămolirii; pl. înnămoliri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ÎNNĂMOLIRE s. v. împotmolire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNNĂMOLIRE s. împotmolire, înglodare. (~ unei căruțe în drum.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
înnămolire, înnămolirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) înnămoli și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: împotmolire înglodare
- La gura rîurilor se formează la început înnămoliri întinse, apoi insule și în sfîrșit, o porțiune de pămînt întinsă, adeseori străbătută de canale mici. GEOGRAFIA Fiz. 180. DLRLC
- Golind... vîrfurile munților expunem inundării, înnămolirii... văile și cîmpiile noastre. I. IONESCU, P. 71. DLRLC
-
etimologie:
- înnămoli DEX '09 DEX '98