10 definiții pentru înmurgire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNMURGI, pers. 3 înmurgește, vb. IV. Intranz. și refl. impers. (Pop.) A (se) însera. ◊ Loc. adv. Pe înmurgite = în amurg. – Din loc. adv. în amurg.

înmurgi vru [At: GORJAN, H. II, 126 / Pzi: 3 ~rgește / E; în- + amurg] (Îvr) A se însera.

ÎNMURGI, pers. 3 înmurgește, vb. IV. Intranz. și refl. impers. (Rar) A (se) însera. ◊ Loc. adv. Pe înmurgite = în amurg. – Din loc. adv. în amurg.

ÎNMURGI, pers. 3 înmurgește, vb. IV. Intranz. A amurgi, a însera. Se puseră și-și petrecură pînă înmurgi bine. RETEGANUL, P. II 56. ◊ Refl. Pînă să plece, se cam înmurgise. ISPIRESCU, la TDRG.

amurgéște, a v. intr. (d. amurg). Înserează, se’ntunecă. – Și murgește. În vest înmurgește.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înmurgi (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 sg. înmurgește, imperf. 3 sg. înmurgea; conj. prez. 3 înmurgească

înmurgi vb., ind. prez. 3 sg. înmurgește, imperf. 3 sg. înmurgea; conj. prez. 3 sg. și pl. înmurgească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNMURGI vb. v. amurgi, însera, întuneca, scăpăta.

înmurgi vb. v. AMURGI. ÎNSERA. ÎNTUNECA. SCĂPĂTA.

Intrare: înmurgire
înmurgire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înmurgire
  • ‑nmurgire
  • înmurgirea
  • ‑nmurgirea
plural
  • înmurgiri
  • ‑nmurgiri
  • înmurgirile
  • ‑nmurgirile
genitiv-dativ singular
  • înmurgiri
  • ‑nmurgiri
  • înmurgirii
  • ‑nmurgirii
plural
  • înmurgiri
  • ‑nmurgiri
  • înmurgirilor
  • ‑nmurgirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înmurgiverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.