7 definiții pentru înmiire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNMIIRE, înmiiri, s. f. Acțiunea de a înmii și rezultatul ei. – V. înmii.
înmiire sf [At: EMINESCU, P. 253 / Pl: ~ri / E: înmii] (Rar) 1 Înmulțire de o mie de ori. 2 Înmulțire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNMIIRE, înmiiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a înmii și rezultatul ei. – V. înmii.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNMIIRE, înmiiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a înmii și rezultatul ei; înmulțire de o mie de ori; fig. mulțime mare. Spre folosul omenirii vor veni tot rînduri, rînduri Pe aripile științei, înmiirile de gînduri. BELDICEANU, P. 126. Luna... durează o cărare de văpaie, Ce pe-o repede-nmiire de mici unde o așterne. EMINESCU, O. I 154.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înmiire s. f., g.-d. art. înmiirii; pl. înmiiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înmiire s. f., g.-d. art. înmiirii; pl. înmiiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înmiire s. f., g.-d. art. înmiirii; pl. înmiiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
înmiire, înmiirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a înmii și rezultatul ei. DEX '09 DLRLC
- Spre folosul omenirii vor veni tot rînduri, rînduri Pe aripile științei, înmiirile de gînduri. BELDICEANU, P. 126. DLRLC
- Luna... durează o cărare de văpaie, Ce pe-o repede-nmiire de mici unde o așterne. EMINESCU, O. I 154. DLRLC
- 1.1. Mulțime mare. DLRLC
-
etimologie:
- înmii DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.