8 definiții pentru înjumătățire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNJUMĂTĂȚIRE s. f. Acțiunea de a înjumătăți. – V. înjumătăți.
ÎNJUMĂTĂȚIRE s. f. Acțiunea de a înjumătăți. – V. înjumătăți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înjumătățire sf [At: URCARIUL, I, 23 / V: ~țare / Pl: ~ri / E: înjumătăți] 1-3 (Împărțire) (tăiere sau) desfacere în două. 4 Umplere a vaselor pe jumătate. 5 Îndoire a băuturilor cu apă. 6 Pronunțare parțială a cuvintelor. 7 (Pex) Reducere la jumătate.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNJUMĂTĂȚIRE s. f. Acțiunea de a înjumătăți; împărțire în jumătate.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înjumătățíre f. Acțiunea de a înjumătăți. Înjumătățirea prazniculuĭ, o mică sărbătoare la 25 de zile după Paște, ceĭa ce cade într’o Mercurĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înjumătățare sf vz înjumătățire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înjumătățire s. f., g.-d. art. înjumătățirii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înjumătățire s. f., g.-d. art. înjumătățirii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înjumătățire s. f., g.-d. art. înjumătățirii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
înjumătățiresubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a înjumătăți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- înjumătăți DEX '09 DEX '98