5 definiții pentru înhămat (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNHĂMAT2, -Ă, înhămați, -te, adj. 1. Cu hamurile puse; prins la căruță, la trăsură, la sanie etc. ♦ (Rar; despre vehicule) La care s-au înhămat caii sau alte animale de tracțiune; tras de cai sau de alte animale de tracțiune. 2. Fig. Angajat la realizarea unui lucru dificil. – V. înhăma.
ÎNHĂMAT2, -Ă, înhămați, -te, adj. 1. Cu hamurile puse; prins la căruță, la trăsură, la sanie etc. ♦ (Rar; despre vehicule) La care s-au înhămat caii sau alte animale de tracțiune; tras de cai sau de alte animale de tracțiune. 2. Fig. Angajat la realizarea unui lucru dificil. – V. înhăma.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înhămat2, ~ă a [At: NECULCE, ap. LET. II 364/18 / V: (reg) ~ham~ / Pl: ~ați, ~e / E: înhăma] 1-2 (D. cai sau alte animale de tracțiune) (Cu hamurile puse sau) atașat la un vehicul. 3 (Rar; d. vehicule) La care s-au înhămat caii sau alte animale de tracțiune. 4 (Fig; d. oameni) Angajat în realizarea unui lucru dificil. 5 (Reg; fig) Purtat de alții după voința lor. 6 Oprit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNHĂMAT2, -Ă, înhămați, -te, adj. (Despre cai sau alte animale de tracțiune) Cu hamurile puse, prins la căruță. Gata sînteți? Haidem! că eu vă aștept cu caii înhămați. CREANGĂ, A. 122. ♦ (Rar, despre vehicule) La care s-au înhămat ori s-au prins caii; tras de cai. Era careta mitropolitului, pe care o cunoștea, înhămată cu patru cai. CAMIL PETRESCU, O. II 695. Un frumos landău (= landou) de Viena venea înhămat de patru telegari. NEGRUZZI, S. I 37. ◊ Fig. Dar noaptea vine-n caru-i de stele înhămat. MACEDONSKI, O. I 243.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înhamat2, ~ă a vz înhămat2 corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
înhămat, -ă, înhămați, -te adj. 1. (glum. – d. oameni) căsătorit și cu copii. 2. (intl.) arestat, închis.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
înhămat, înhămatăadjectiv
- 1. Cu hamurile puse; prins la căruță, la trăsură, la sanie etc. DEX '09 DLRLC
- Gata sînteți? Haidem! că eu vă aștept cu caii înhămați. CREANGĂ, A. 122. DLRLC
- 1.1. (Despre vehicule) La care s-au înhămat caii sau alte animale de tracțiune; tras de cai sau de alte animale de tracțiune. DEX '09 DLRLC
- Era careta mitropolitului, pe care o cunoștea, înhămată cu patru cai. CAMIL PETRESCU, O. II 695. DLRLC
- Un frumos landău (= landou) de Viena venea înhămat de patru telegari. NEGRUZZI, S. I 37. DLRLC
- Dar noaptea vine-n caru-i de stele înhămat. MACEDONSKI, O. I 243. DLRLC
-
-
- 2. Angajat la realizarea unui lucru dificil. DEX '09
etimologie:
- înhăma DEX '09 DEX '98