9 definiții pentru îngustare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNGUSTARE s. f. Acțiunea de a (se) îngusta și rezultatul ei. – V. îngusta.
ÎNGUSTARE s. f. Acțiunea de a (se) îngusta și rezultatul ei. – V. îngusta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îngustare sf [At: DA ms / Pl: ~tări / E: îngusta] 1 Reducere în lățime Si: îngusteală (1). 2 (Rar) Scurtare a pânzei după primul spălat Si: îngusteală (2). 3 (Fig) Reducere a orizontului cuiva. 4 (Fig) Mărginire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNGUSTARE s. f. Acțiunea de a (se) îngusta.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îngustare s. f., g.-d. art. îngustării
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îngustare s. f., g.-d. art. îngustării
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îngustare s. f., g.-d. art. îngustării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNGUSTARE s. v. strâmtare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNGUSTARE s. strîmtare. (~ spațiului de ieșire.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Îngustare ≠ lățire
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
îngustare, îngustărisubstantiv feminin
etimologie:
- îngusta DEX '09 DEX '98