îngroșare sf [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 506 / V: ~șere, ~șire / Pl: ~șări / E: îngroșa] 1 Mărire a grosimii sau a volumului unui corp solid prin adăugarea unui material la suprafață Si: îngroșat¹ (1). 2 Accentuare a unei linii, a unui punct, a unei litere etc., pentru a le face mai evidente Si: îngroșat¹ (2). 3 Creștere a densității unor lichide, vapori etc. Si: îngroșat¹ (3). 4 Sporire a concentrației unei soluții prin adaos de materii solide, prin fierbere etc. Si: îngroșat¹ (4). 5 Sporire numerică Si: îngroșat¹ (5). 6 Îndesire. 7 Închegare. 8 Coborâre a timbrului vocii Si: îngroșat¹ 9 (Îvp) Sarcină a unei femei Si: îngroșat¹ (9). 10 Subliniere a unei idei Si: îngroșat¹ (10).

ÎNGROȘARE, îngroșări, s. f. Acțiunea de a (se) îngroșa.

îngroșere sf vz îngroșare

îngroșire sf vz îngroșare

îngroșare s. f., g.-d. art. îngroșării

îngroșare s. f., g.-d. art. îngroșării

îngroșare s. f., g.-d. art. îngroșării, pl. îngroșări

ÎNGROȘARE s. 1. închegare, învârtoșare, legare. (~ dulceții.) 2. v. scădere.

ÎNGROȘARE s. 1. închegare, învîrtoșare, legare. (~ dulceții.) 2. scădere. (~ mîncării.)