7 definiții pentru înglotire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNGLOTIRE, înglotiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) îngloti și rezultatul ei; îngrămădire; concentrare. – V. îngloti.
ÎNGLOTIRE, înglotiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a (se) îngloti și rezultatul ei; îngrămădire; concentrare. – V. îngloti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înglotire sf [At: PISCUPESCU, O. 31/19 / V: ~tare / Pl: ~ri / E: îngloti] 1 Concentrare de trupe. 2 Cotropire. 3 Alianță. 4 Creștere a unei datorii. 5 Popularizare a unui obicei. 6 Defăimare a unei persoane. 7 Îngrămădire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNGLOTIRE, înglotiri, s. f. (Învechit și arhaizant) Acțiunea de a îngloti1 și rezultatul ei; îngrămădire, concentrare. Vitejii aceștia de frunte Rău pătimi-vor încinși de valu-nglotirii troiene. MURNU, I. 211. Văzu înglotirea oștilor la Stoinești. BĂLCESCU, O. II 106.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înglotare sf vz înglotire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înglotire (înv.) s. f., g.-d. art. înglotirii; pl. înglotiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înglotire (înv.) s. f., g.-d. art. înglotirii; pl. înglotiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înglotire s. f., g.-d. art. înglotirii; pl. înglotiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
înglotire, înglotirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) îngloti și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: concentrare îngrămădire
- Vitejii aceștia de frunte Rău pătimi-vor încinși de valu-nglotirii troiene. MURNU, I. 211. DLRLC
- Văzu înglotirea oștilor la Stoinești. BĂLCESCU, O. II 106. DLRLC
-
etimologie:
- îngloti DEX '09 DEX '98