14 definiții pentru înghimpare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înghimpare sf [At: DA ms / Pl: ~pări / E: înghimpa] (Pop) 1 Înțepare cu un ghimpe sau cu alt obiect ascuțit Si: înghimpat1 (1). 2 (Fig) Îmboldire. 3 (Fig) Îndemnare. 4 (Fig) Provocare a unei dureri sufletești Si: înghimpat1 (4). 5 (Fig) Ironizare.

ÎNGHIMPA, înghimp, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) înțepa, a (se) împunge. ♦ Tranz. Fig. A îmboldi. – În + ghimpe.

ÎNGHIMPA, înghimp, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) înțepa, a (se) împunge. ♦ Tranz. Fig. A îmboldi. – În + ghimpe.

înghimp sn [At: ȘINCAI, HR. I, 126/28 / Pl: ~uri / E: drr înghimpa] (Înv) 1 Înțepare. 2 (Fig) Mustrare.

înghimpa [At: CORESI, EV. 358/21 I Pzi: înghimp / E: în- + ghimpe] (Pop) 1-2 vtr A (se) înțepa cu un ghimpe sau cu alt obiect ascuțit. 3 vt (Fig) A îmboldi. 4 vt (Fig) A îndemna. 5 vt (Fig) A provoca dureri sufletești. 6 vt (Fig) A ironiza.

ÎNGHIMPA, înghimp, vb. I. Tranz. A înțepa, a împunge. Își trăsese sumanul peste cap, ca să nu-l înghimpe țînțarii. CAMILAR, TEM. 220. M-o înghimpat cu mustețele. ALECSANDRI, T. I 43. ◊ Fig. Dragostea îl înghimpase urît! SBIERA, P. 157. ◊ Refl. A visat că s-a-nghimpat Și-umblă la picior legat. PANN, P. V. I 103. ♦ A îmboldi. Fetei și lui Ipate au început a le sfîrîi inima unul după altul. Boldul Satanei se vede că-i înghimpase. CREANGĂ, P. 167.

A ÎNGHIMPA înghimp tranz. 1) (ființe sau părți ale corpului lor) A supune unei senzații de durere fizică, înfigând un obiect ascuțit; a împunge; a înțepa. 2) fig. A ataca răutăcios cu ironii sau vorbe usturătoare; a înțepa; a împunge; a mușca. /în + ghimpe

A SE ÎNGHIMPA mă înghimp intranz. A face (concomitent) schimb de vorbe usturătoare (unul cu altul). /în + ghimpe

înghimpà v. 1. a înțepa; 2. fig. a îmboldi. [V. ghimpe].

înghímp, a v. tr. (d. ghimpe). Împung cu un ghimpe, înțep. Fig. Pișc cu vorba.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înghimpa (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 înghimpă

înghimpa vb., ind. prez. 1 sg. înghimp, 3 sg. și pl. înghimpă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGHIMPA vb. v. împunge, îndemna, înțepa, stimula.

înghimpa vb. v. ÎMPUNGE. ÎNDEMNA. ÎNȚEPA. STIMULA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

înghimpare s.f. (pop.) 1. înțepare într-un ghimpe, împungere în ghimpe, înghimpătură, înghimpat. 2. (fig.) îmboldire, îndemnare.

Intrare: înghimpare
înghimpare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înghimpare
  • ‑nghimpare
  • înghimparea
  • ‑nghimparea
plural
  • înghimpări
  • ‑nghimpări
  • înghimpările
  • ‑nghimpările
genitiv-dativ singular
  • înghimpări
  • ‑nghimpări
  • înghimpării
  • ‑nghimpării
plural
  • înghimpări
  • ‑nghimpări
  • înghimpărilor
  • ‑nghimpărilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)