opțiuni
  • info

9 definiții pentru înfurnicat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFURNICA, pers. 3 înfurnică, vb. I. Tranz. impers. (Pop.) A fi cuprins de furnicături, de fiori, a simți înțepături pe piele. – În + furnică.

înfurnica vtrm [At: ȚICHINDEAL, F. 17/22 / Pzi: 3 înfurnică / E: în- + furnică] 1-2 (D. piele) (A face să fie sau) a fi cuprins de furnicături.

ÎNFURNICA, pers. 3 înfurnică, vb. I. Tranz. impers. A fi cuprins de furnicături, de fiori, a simți înțepături pe piele. – În + furnică.

înfurnicà v. a se înfiora de frică: mi se înfurnică pielea când aud de ele PANN. [v. furnicà].

furníc, a -á v. intr. (lat. formico, -áre; it. formicare, vfr. formier, nfr. fourmiller, sp. hormigar, pg. fornigar). Foĭesc, mișun: Jidaniĭ furnică pe la bariere, furnică tîrgu de Jidanĭ. Fig. Abund: această carte furnică de greșelĭ, greșelile furmică pin această carte. Am mîncărime pe supt pele (ca la simptomele frugurilor, la electrizare, la frică ș. a.): îmĭ furnică picĭoarele. A te furnica (saŭ înfurnica) v. refl. impers. Simt furnicăturĭ: mă furnică pin picĭoare, pe supt pele.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înfurnica (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 înfurnică

înfurnica vb., ind. prez. 3 sg. înfurnică

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNFURNICA vb. v. furnica.

înfurnica vb. v. FURNICA.

Intrare: înfurnicat
înfurnicat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfurnicat
  • ‑nfurnicat
  • înfurnicatul
  • înfurnicatu‑
  • ‑nfurnicatul
  • ‑nfurnicatu‑
  • înfurnicată
  • ‑nfurnicată
  • înfurnicata
  • ‑nfurnicata
plural
  • înfurnicați
  • ‑nfurnicați
  • înfurnicații
  • ‑nfurnicații
  • înfurnicate
  • ‑nfurnicate
  • înfurnicatele
  • ‑nfurnicatele
genitiv-dativ singular
  • înfurnicat
  • ‑nfurnicat
  • înfurnicatului
  • ‑nfurnicatului
  • înfurnicate
  • ‑nfurnicate
  • înfurnicatei
  • ‑nfurnicatei
plural
  • înfurnicați
  • ‑nfurnicați
  • înfurnicaților
  • ‑nfurnicaților
  • înfurnicate
  • ‑nfurnicate
  • înfurnicatelor
  • ‑nfurnicatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfurnicaverb

  • 1. popular A fi cuprins de furnicături, de fiori, a simți înțepături pe piele. DEX '09
    sinonime: furnica
etimologie:
  • În + furnică DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.