7 definiții pentru înflorare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
înflorare sf [At: PAMFILE – LUPESCU / V: ~rire / Pl: ~rări / E: înflora] 1 Împodobire cu flori țesute, brodate, pictate, încrustate sau cu diferite alte ornamente Si: înflorire (6), înflorit1 (6). 2 Preparare a unor culori din plante și colorare cu ele Si: înflorire (13), înflorit1 (13).
ÎNFLORA, înflorez, vb. I. Tranz. A împodobi cu flori țesute, brodate, pictate, incrustate. – În + flori (pl. lui floare).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNFLORA, înflorez, vb. I. Tranz. A împodobi cu flori țesute, brodate, pictate, incrustate. – În + flori (pl. lui floare).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înflora vt [At: DENSUSIANU, Ț. H. 251 / Pzi: ~rez, (rar) ~flor / E: în~ + floare] 1 A împodobi cu flori țesute, brodate, pictate, încrustate Si: a înflori (6). 2 A obține culori din plante și a colora cu ele Si: a înflori (16).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNFLORA, înflorez, vb. I. Tranz. A împodobi cu flori țesute, brodate, pictate, încrustate; a ornamenta.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A ÎNFLORA ~ez tranz. 1) (obiecte de lemn, țesături) A înfrumuseța cu flori (pictate, țesute, brodate sau încrustate); a ornamenta (cu flori). 2) (texte) A înzestra cu elemente decorative de prisos. 3) fig. (stări de lucruri, adevăruri) A denatura prin adăugare de elemente născocite. [Sil. în-flo-] /în + floare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înflora (a ~) vb., ind. prez. 3 înflorează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înflora vb., ind. prez. 1 sg. înflorez, 3 sg. și pl. înflorează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
infinitiv lung (IL113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
înflora, înflorezverb
- 1. A împodobi cu flori țesute, brodate, pictate, incrustate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- În + flori (pluralul lui floare). DEX '09 DEX '98