dexonline

ÎNCUNJURARE s. v. caz, circumstanță, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziție, situație, stare.

încunjurare s. v. CAZ. CIRCUMSTANȚĂ. CONDIȚIE. CONJUNCTURĂ. IPOSTAZĂ. ÎMPREJURARE. POSTURĂ. POZIȚIE. SITUAȚIE. STARE.

Intrare: încunjurare

substantiv feminin (F113)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	încunjurare ‑ncunjurare	încunjurarea ‑ncunjurarea
nominativ-acuzativ	plural	încunjurări ‑ncunjurări	încunjurările ‑ncunjurările
genitiv-dativ	singular	încunjurări ‑ncunjurări	încunjurării ‑ncunjurării
genitiv-dativ	plural	încunjurări ‑ncunjurări	încunjurărilor ‑ncunjurărilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

1. Caz, circumstanță, condiție, conjunctură, ipostază, postură, poziție, situație, stare, împrejurare. Sinonime

sinonime: caz circumstanță condiție conjunctură ipostază postură poziție situație stare împrejurare

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.