12 definiții pentru încumetri

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCUMETRI, încumetresc, vb. IV. Refl. recipr. (Pop.) A se înrudi prin cumetrie; a se cumetri. – În + cumătru.

încumetri [At: NECULCE, ap. LET. II, 303/12 / V: -mătri / Pzi: ~resc / E: în- + cumătru] (Reg) 1 vrr A deveni cumetri Si: a se cumetri. 2 vrr (Pex) A se asocia cu cineva Si: a se întovărăși. 3-4 vt (Rar) A face mai multe persoane să devină (cumetri sau) aliați.

ÎNCUMETRI, încumetresc, vb. IV. Refl. recipr. (Reg.) A se înrudi prin cumetrie; a se cumetri. – În + cumătru.

A ÎNCUMETRI ~esc tranz. A face să se încumetrească. /în + cumătru

A SE ÎNCUMETRI mă ~esc intranz. A deveni cumetri (cu cineva). /în + cumătru

încumetrí v. a se face cumetri, a se înrudi.

încumătrésc și încumetrésc (mă) v. refl. Mă fac cumătru.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

încumetri (a se ~) (pop.) (desp. -me-tri) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă încumetresc, 3 sg. se încumetrește, imperf. 1 sg. mă încumetream; conj. prez. 1 sg. să mă încumetresc, 3 să se încumetrească; imper. 2 sg. afirm. încumetrește-te; ger. încumetrindu-mă

!încumetri (a se ~) (-me-tri) (pop.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se încumetrește, imperf. 3 sg. se încumetrea; conj. prez. 3 se încumetrească

încumetri vb. (sil. -tri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încumetresc, imperf. 3 sg. încumetrea; conj. prez. 3 sg. și pl. încumetrească

Intrare: încumetri
  • silabație: în-cu-me-tri info
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încumetri
  • ‑ncumetri
  • încumetrire
  • ‑ncumetrire
  • încumetrit
  • ‑ncumetrit
  • încumetritu‑
  • ‑ncumetritu‑
  • încumetrind
  • ‑ncumetrind
  • încumetrindu‑
  • ‑ncumetrindu‑
singular plural
  • încumetrește
  • ‑ncumetrește
  • încumetriți
  • ‑ncumetriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încumetresc
  • ‑ncumetresc
(să)
  • încumetresc
  • ‑ncumetresc
  • încumetream
  • ‑ncumetream
  • încumetrii
  • ‑ncumetrii
  • încumetrisem
  • ‑ncumetrisem
a II-a (tu)
  • încumetrești
  • ‑ncumetrești
(să)
  • încumetrești
  • ‑ncumetrești
  • încumetreai
  • ‑ncumetreai
  • încumetriși
  • ‑ncumetriși
  • încumetriseși
  • ‑ncumetriseși
a III-a (el, ea)
  • încumetrește
  • ‑ncumetrește
(să)
  • încumetrească
  • ‑ncumetrească
  • încumetrea
  • ‑ncumetrea
  • încumetri
  • ‑ncumetri
  • încumetrise
  • ‑ncumetrise
plural I (noi)
  • încumetrim
  • ‑ncumetrim
(să)
  • încumetrim
  • ‑ncumetrim
  • încumetream
  • ‑ncumetream
  • încumetrirăm
  • ‑ncumetrirăm
  • încumetriserăm
  • ‑ncumetriserăm
  • încumetrisem
  • ‑ncumetrisem
a II-a (voi)
  • încumetriți
  • ‑ncumetriți
(să)
  • încumetriți
  • ‑ncumetriți
  • încumetreați
  • ‑ncumetreați
  • încumetrirăți
  • ‑ncumetrirăți
  • încumetriserăți
  • ‑ncumetriserăți
  • încumetriseți
  • ‑ncumetriseți
a III-a (ei, ele)
  • încumetresc
  • ‑ncumetresc
(să)
  • încumetrească
  • ‑ncumetrească
  • încumetreau
  • ‑ncumetreau
  • încumetri
  • ‑ncumetri
  • încumetriseră
  • ‑ncumetriseră
încumătri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încumetri, încumetrescverb

  • 1. popular A se înrudi prin cumetrie; a se cumetri. DEX '09
    sinonime: cumetri
etimologie:
  • În + cumătru DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.