8 definiții pentru încontrare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCONTRARE, încontrări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a se încontra; ceartă, sfadă. – V. încontra.
ÎNCONTRARE, încontrări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a se încontra; ceartă, sfadă. – V. încontra.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
încontrare sf [At: CIAUȘIANU, R. SCUT. 25 / Pl: ~rări / E: încontra2] (Pop) 1 Împotrivire. 2 Contrazicere. 3 (Pex) Ceartă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCONTRARE, încontrări, s. f. (Popular) Acțiunea de a se încontra; ceartă, sfadă. Nevoia asta mi se trage dintr-o încontrare cu dom’ locotenent Canțîr. CAMILAR, N. I 14.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
încontrare (pop.) s. f., g.-d. art. încontrării; pl. încontrări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
încontrare (pop.) s. f., g.-d. art. încontrării; pl. încontrări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încontrare s. f., g.-d. art. încontrării; pl. încontrări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNCONTRARE s. v. contrazicere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încontrare s. v. CONTRAZICERE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
încontrare, încontrărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a se încontra.. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: ceartă contrazicere sfadă
- Nevoia asta mi se trage dintr-o încontrare cu dom’ locotenent Canțîr. CAMILAR, N. I 14. DLRLC
-
etimologie:
- încontra DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.