7 definiții pentru încondeiat (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCONDEIAT1 s. n. Faptul de a încondeia.V. încondeia.

ÎNCONDEIAT1 s. n. Faptul de a încondeia.V. încondeia.

încondeiat1 sn [At: PAMFILE-LUPESCU, CROM. 190 / P: ~de-iat / Pl: (rar) ~uri / E: încondeia] 1-4 (Îrg) Încondeiere (1-4). 5 (Pop; fig) Calomniere. 6 (îrg) Încondeiere (6).

ÎNCONDEIAT1 s. n. Faptul de a încondeia; încondeiere. Încondeiatul ouălor.

încondeiat a. 1. desenat cu condeiul: sprâncene încondeiate; 2. fig. discreditat. ║ n. acțiunea de a încondeia: încondeiatul ouălor de Paști.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: încondeiat (s.n.)
încondeiat2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încondeiat
  • ‑ncondeiat
  • încondeiatul
  • încondeiatu‑
  • ‑ncondeiatul
  • ‑ncondeiatu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • încondeiat
  • ‑ncondeiat
  • încondeiatului
  • ‑ncondeiatului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încondeiatsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a încondeia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: încondeiere
    • format_quote Încondeiatul ouălor. DLRLC
etimologie:
  • vezi încondeia DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.