8 definiții pentru încolțit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCOLȚIT1 s. n. Faptul de a încolți; încolțire. – V. încolți.

ÎNCOLȚIT1 s. n. Faptul de a încolți; încolțire. – V. încolți.

încolțit1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: încolți] 1 Germinare. 2 Încolțire (3).

ÎNCOLȚIT s. n. Faptul de a încolți; încolțire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCOLȚIT s. (BOT.) germinare, germinație, încolțire, răsărire, răsărit. (~ unei plante.)

Intrare: încolțit (s.n.)
încolțit2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încolțit
  • ‑ncolțit
  • încolțitul
  • încolțitu‑
  • ‑ncolțitul
  • ‑ncolțitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • încolțit
  • ‑ncolțit
  • încolțitului
  • ‑ncolțitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încolțitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi încolți DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.