opțiuni
  • info
8 definiții pentru încolătăcire

Explicative DEX

ÎNCOLĂTĂCI, încolătăcesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv. și reg.) A (se) încolăci. – Contaminare între încolăci și împletici.

ÎNCOLĂTĂCI, încolătăcesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv. și reg.) A (se) încolăci. – Contaminare între încolăci și împletici.

încolătăci vtr [At: NEGRUZZI, S. I, 270 / Pzi: ~cesc / E: ctm încolăci + împletici] (Îrg) 1-7 A (se) încolăci (1-7).

ÎNCOLĂTĂCI, încolătăcesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se încolăci. În mlădieri line [șarpele] Se încolătăci fericit Și mîndru de sine. TOMA, C. V. 346. Se încolătăcesc firele și pe urmă ard. SEVASTOS, N. 7. Ceață grea... ca un zmeu se încolătăcește împrejurul orașului. NEGRUZZI, S. I. 270.

încolăcésc și colăcésc v. tr. (d. colac). Învîrtesc, învălătucesc: a încolăci o funie în prejuru unuĭ par. V. refl. Un șarpe i se încolăcise în prejuru picĭoruluĭ, cînele se colăcise supt masă. – Și încolătăcesc (după învălătucesc).

Ortografice DOOM

încolătăci (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încolătăcesc, imperf. 3 sg. încolătăcea; conj. prez. 3 să încolătăcească

încolătăci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încolătăcesc, imperf. 3 sg. încolătăcea; conj. prez. 3 sg. și pl. încolătăcească

Sinonime

ÎNCOLĂTĂCI vb. v. ghemui, încârliga, încolăci, încovriga, înfășura, învălătuci, răsuci, suci.

încolătăci vb. v. GHEMUI. ÎNCÎRLIGA. ÎNCOLĂCI. ÎNCOVRIGA. ÎNFĂȘURA. ÎNVĂLĂTUCI. RĂSUCI. SUCI.

Intrare: încolătăcire
încolătăcire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încolătăcire
  • ‑ncolătăcire
  • încolătăcirea
  • ‑ncolătăcirea
plural
  • încolătăciri
  • ‑ncolătăciri
  • încolătăcirile
  • ‑ncolătăcirile
genitiv-dativ singular
  • încolătăciri
  • ‑ncolătăciri
  • încolătăcirii
  • ‑ncolătăcirii
plural
  • încolătăciri
  • ‑ncolătăciri
  • încolătăcirilor
  • ‑ncolătăcirilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încolătăci, încolătăcescverb

  • 1. învechit regional A (se) încolăci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: încolăci
    • format_quote În mlădieri line [șarpele] Se încolătăci fericit Și mîndru de sine. TOMA, C. V. 346. DLRLC
    • format_quote Se încolătăcesc firele și pe urmă ard. SEVASTOS, N. 7. DLRLC
    • format_quote Ceață grea... ca un zmeu se încolătăcește împrejurul orașului. NEGRUZZI, S. I. 270. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.