opțiuni
  • info

10 definiții pentru încolătăci

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCOLĂTĂCI, încolătăcesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv. și reg.) A (se) încolăci. – Contaminare între încolăci și împletici.

ÎNCOLĂTĂCI, încolătăcesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv. și reg.) A (se) încolăci. – Contaminare între încolăci și împletici.

încolătăci vtr [At: NEGRUZZI, S. I, 270 / Pzi: ~cesc / E: ctm încolăci + împletici] (Îrg) 1-7 A (se) încolăci (1-7).

ÎNCOLĂTĂCI, încolătăcesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se încolăci. În mlădieri line [șarpele] Se încolătăci fericit Și mîndru de sine. TOMA, C. V. 346. Se încolătăcesc firele și pe urmă ard. SEVASTOS, N. 7. Ceață grea... ca un zmeu se încolătăcește împrejurul orașului. NEGRUZZI, S. I. 270.

încotoloci1 v vz încolătăci

încolăcésc și colăcésc v. tr. (d. colac). Învîrtesc, învălătucesc: a încolăci o funie în prejuru unuĭ par. V. refl. Un șarpe i se încolăcise în prejuru picĭoruluĭ, cînele se colăcise supt masă. – Și încolătăcesc (după învălătucesc).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

încolătăci (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încolătăcesc, 3 sg. încolătăcește, imperf. 1 încolătăceam; conj. prez. 1 sg. să încolătăcesc, 3 să încolătăcească

încolătăci (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încolătăcesc, imperf. 3 sg. încolătăcea; conj. prez. 3 să încolătăcească

încolătăci vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. încolătăcesc, imperf. 3 sg. încolătăcea; conj. prez. 3 sg. și pl. încolătăcească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCOLĂTĂCI vb. v. ghemui, încârliga, încolăci, încovriga, înfășura, învălătuci, răsuci, suci.

încolătăci vb. v. GHEMUI. ÎNCÎRLIGA. ÎNCOLĂCI. ÎNCOVRIGA. ÎNFĂȘURA. ÎNVĂLĂTUCI. RĂSUCI. SUCI.

Intrare: încolătăci
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încolătăci
  • ‑ncolătăci
  • încolătăcire
  • ‑ncolătăcire
  • încolătăcit
  • ‑ncolătăcit
  • încolătăcitu‑
  • ‑ncolătăcitu‑
  • încolătăcind
  • ‑ncolătăcind
  • încolătăcindu‑
  • ‑ncolătăcindu‑
 singular plural
  • încolătăcește
  • ‑ncolătăcește
  • încolătăciți
  • ‑ncolătăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încolătăcesc
  • ‑ncolătăcesc
 (să)
  • încolătăcesc
  • ‑ncolătăcesc
  • încolătăceam
  • ‑ncolătăceam
  • încolătăcii
  • ‑ncolătăcii
  • încolătăcisem
  • ‑ncolătăcisem
a II-a (tu)
  • încolătăcești
  • ‑ncolătăcești
 (să)
  • încolătăcești
  • ‑ncolătăcești
  • încolătăceai
  • ‑ncolătăceai
  • încolătăciși
  • ‑ncolătăciși
  • încolătăciseși
  • ‑ncolătăciseși
a III-a (el, ea)
  • încolătăcește
  • ‑ncolătăcește
 (să)
  • încolătăcească
  • ‑ncolătăcească
  • încolătăcea
  • ‑ncolătăcea
  • încolătăci
  • ‑ncolătăci
  • încolătăcise
  • ‑ncolătăcise
plural I (noi)
  • încolătăcim
  • ‑ncolătăcim
 (să)
  • încolătăcim
  • ‑ncolătăcim
  • încolătăceam
  • ‑ncolătăceam
  • încolătăcirăm
  • ‑ncolătăcirăm
  • încolătăciserăm
  • ‑ncolătăciserăm
  • încolătăcisem
  • ‑ncolătăcisem
a II-a (voi)
  • încolătăciți
  • ‑ncolătăciți
 (să)
  • încolătăciți
  • ‑ncolătăciți
  • încolătăceați
  • ‑ncolătăceați
  • încolătăcirăți
  • ‑ncolătăcirăți
  • încolătăciserăți
  • ‑ncolătăciserăți
  • încolătăciseți
  • ‑ncolătăciseți
a III-a (ei, ele)
  • încolătăcesc
  • ‑ncolătăcesc
 (să)
  • încolătăcească
  • ‑ncolătăcească
  • încolătăceau
  • ‑ncolătăceau
  • încolătăciră
  • ‑ncolătăciră
  • încolătăciseră
  • ‑ncolătăciseră
încotoloci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încolătăci, încolătăcescverb

  • 1. învechit regional A (se) încolăci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: încolăci
    • format_quote În mlădieri line [șarpele] Se încolătăci fericit Și mîndru de sine. TOMA, C. V. 346. DLRLC
    • format_quote Se încolătăcesc firele și pe urmă ard. SEVASTOS, N. 7. DLRLC
    • format_quote Ceață grea... ca un zmeu se încolătăcește împrejurul orașului. NEGRUZZI, S. I. 270. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.