12 definiții pentru încetinel (adv.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCETINEL, -ICĂ, încetinei, -ele, adj., adv. 1. Adj. Diminutiv al lui încet; domol, potolit. 2. Adv. Încetișor. – Încet + suf. -inel.

ÎNCETINEL, -ICĂ, încetinei, -ele, adj., adv. 1. Adj. Diminutiv al lui încet; domol, potolit. 2. Adv. Încetișor. – Încet + suf. -inel.

încetinel, ~ea [At: ALEXANDRIA 15/1 / Pl: ~ei, ~e / E: încet + -inel] 1 a Cu mișcări lente Si: domol, încetuț (1), potolit. 2-3 av (Șhp) (Foarte) încet (9) Si: cătinel (1-2), încetișor (2-3), încetuț (2-3), (reg) încetinică (1-2),încetuc (1-2), tiptil (1-2). 4 av Cu glas scăzut Si: încetișor (4), încetuț (4).

ÎNCETINEL1 adv. Diminutiv al lui încet1; încetișor. Mergea încetinel pe șoseaua prăfuită a satului. PREDA, Î. 53. Omul plecă încetinel spre răsărit la deal, ca un călător cuminte, care știe că la un drum lung nu se pornește cu pasul pripit. CARAGIALE, O. I 295. Strecurîndu-ne încetinel prin tot felul de cotituri fără pericol, iată-ne ajunși pe tărîmurile aprige ale vînătoarei. ODOBESCU, S. III 76.

încetinel adv. foarte încet. [Compromis între încet și cătinel].

încetinél adv. (dim. d. încet). Fam. Încet: rîu curge încetinel. V. cătinel.

cetânel, ~ea av, a vz încetinel

cetinel, ~ea av, a vz încetinel

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCETINEL adv. agale, alene, binișor, domol, încet, încetișor, lin, liniștit, ușurel, (pop. și fam.) iavaș, (pop.) cătinel, rara, (reg.) mereu, (prin Transilv.) cîtingan. (Merge ~.)

Intrare: încetinel (adv.)
încetinel2 (adv.) adverb
adverb (I8)
  • încetinel
  • ‑ncetinel
cetânel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încetineladverb

  • 1. Diminutiv al lui încet (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mergea încetinel pe șoseaua prăfuită a satului. PREDA, Î. 53. DLRLC
    • format_quote Omul plecă încetinel spre răsărit la deal, ca un călător cuminte, care știe că la un drum lung nu se pornește cu pasul pripit. CARAGIALE, O. I 295. DLRLC
    • format_quote Strecurîndu-ne încetinel prin tot felul de cotituri fără pericol, iată-ne ajunși pe tărîmurile aprige ale vînătoarei. ODOBESCU, S. III 76. DLRLC
etimologie:
  • Încet + sufix -inel. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.