16 definiții pentru încasator
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCASATOR, -OARE, încasatori, -oare, s. m. și f. Persoană care (deplasându-se pe teren) se ocupă cu primirea banilor datorați de public unei întreprinderi. ♦ (Ieșit din uz) Persoană care taxa călătorii unui autobuz, al unui tramvai etc. – Încasa + suf. -tor.
încasator, ~oare smf [At: PAS, Z. I, 14 / V: (iuz) in~ / Pl: ~i, ~oare / E: încasa + -tor] 1 Persoană care, deplasându-se pe teren, se ocupă cu primirea banilor datorați de public unei întreprinderi. 2 (Iuz) Persoană care taxa călătorii unui autobuz, unui tramvai etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCASATOR, -OARE, încasatori, -oare, s. m. și f. Persoană care (deplasându-se pe teren) se ocupă cu primirea banilor datorați de public unei întreprinderi. ♦ (Ieșit din uz) Persoană care taxa călătorii unui autobuz, unui tramvai etc. – Încasa + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCASATOR, -OARE, încasatori, -oare, s. m. și f. Persoană care (deplasîndu-se de obicei pe teren) se ocupă cu încasarea banilor datorați de public unei întreprinderi. Numărau pe tăblia încasatoarei 50 de copeici, luau un bilet... și plecau mai departe. STANCU, U.R.S.S. 18. Un văr al tău s-a agățat la spatele vagonului, ca de obicei, și a parcurs o bucată din drum și apoi a fugit, căci îi zvîrlise încasatorul bereta în țărînă. PAS, Z. I 14.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCASATOR, -OARE s.m. și f. Cel care încasează banii datorați de public unei întreprinderi. [< încasa + -tor].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNCASATOR, -OARE s. m. f. cel care încasează banii datorați de public unei întreprinderi. (< încasa + -tor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ÎNCASATOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care încasează banii datorați unei întreprinderi, instituții etc. (deplasându-se pe teren). /a încasa + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
incasator, ~oare smf vz încasator
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cititor-încasator s. m. Lucrător care citește contorul și încasează factura ◊ „Într-una din serile trecute, G. M., cititor-încasator la exploatarea energo-energetică Botoșani, se întorcea de la serviciu spre casă.” Sc. 19 XII 72 p. 2. ◊ „L.C. era [...] cititor-încasator la Întreprinderea de rețele electrice Maramureș.” Sc. 19 III 74 p. 2 (din cititor + încasator)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
incassator m. cel ce încassează.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*incasatór, -oáre adj. și s. Care incasează, casier (maĭ ales ambulant).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
încasator s. m., pl. încasatori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
încasator s. m., pl. încasatori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încasator s. m., pl. încasatori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNCASATOR s. v. taxator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNCASATOR s. taxator. (~ la tramvai.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
încasator, încasatorisubstantiv masculin încasatoare, încasatoaresubstantiv feminin
- 1. Persoană care (deplasându-se pe teren) se ocupă cu primirea banilor datorați de public unei întreprinderi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: taxator
- Numărau pe tăblia încasatoarei 50 de copeici, luau un bilet... și plecau mai departe. STANCU, U.R.S.S. 18. DLRLC
- Un văr al tău s-a agățat la spatele vagonului, ca de obicei, și a parcurs o bucată din drum și apoi a fugit, căci îi zvîrlise încasatorul bereta în țărînă. PAS, Z. I 14. DLRLC
- 1.1. Persoană care taxa călătorii unui autobuz, ai unui tramvai etc. DEX '09
-
etimologie:
- Încasa + sufix -tor. DEX '09 DEX '98 DN