6 definiții pentru împătrare
Explicative DEX
împătra vi [At: I. CR. III, 119 / Pzi: ~rez / E: ml *impatrare] (Reg) A da de bucluc.
ÎMPĂTRA, împătrez, vb. I. Intranz. (Rar) A o sfecli. – Lat. *impatrare (= impetrare).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
împătréz v. tr. (lat. impetro, -áre, a căpăta). Olt. Fam. Am împătrat-o, am sfeclit-o, mĭ-am căpătat-o, am pățit-o!
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Etimologice
împătra (-atru, împătrat), vb. – A rămîne cu buzele umflate, a fi dezamăgit. – Var. pătra. Lat. patrāre „a executa”, probabil cu sensul lui impetrāre „a obține” (Bogrea, Dacor, I, 258; DAR; REW 4306a; Rosetti, I, 167); pentru semantism, cf. a o căpăta „a da greș”. Cuvînt rar (var. numai la Șincai, unde poate fi latinism), arareori folosit la moduri personale, poate fi astfel încît conjugarea sa nu ni se pare sigură.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Sinonime
ÎMPĂTRA vb. v. păți.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
împătra vb. v. PĂȚI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
împătra, împătrezverb
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.