împroprietărit², ~ă a [At: DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: împroprietări] Care este sau a fost pus în stăpânirea unei proprietăți.

împroprietărit¹ sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: împroprietări] 1-2 Împroprietărire (1-2).

ÎMPROPRIETĂRI, împroprietăresc, vb. IV. Tranz. (Despre stat) A atribui cuiva drepturi de proprietate asupra unui teren agricol, a unui lot de casă, a unui imobil etc. [Pr.: -pri-e-] – În + proprietar.

împroprietări vt [At: DA ms / Pzi: ~resc / E: în-+ proprietar$] 1 (D. stat) A atribui cuiva dreptul de proprietate asupra unui teren, asupra unei locuințe etc. 2 (Înv) A restitui țăranilor pământurile acaparate în mod abuziv de către moșierimea exploatatoare.

ÎMPROPRIETĂRI, împroprietăresc, vb. IV. Tranz. (Despre stat) A atribui cuiva drepturi de proprietate asupra unui teren, asupra unei locuințe. [Pr.: -pri-e-] – În + proprietar.

ÎMPROPRIETĂRI, împroprietăresc, vb. IV. Tranz. A atribui cuiva dreptul de proprietate asupra unui teren. O mică parte a țărănimii romîne și maghiare... fusese împroprietărită la 1864. IST. R.P.R. 436. – Pronunțat: -pri-e-.

ÎMPROPRIETĂRI vb. IV. tr. A atribui cuiva drepturi de proprietate (mai ales asupra unui teren agricol). [Pron. -pri-e-, p. i. -resc. / < proprietar].

ÎMPROPRIETĂRI vb. tr. a atribui cuiva drepturi de proprietate. (< în- + proprietar)

A ÎMPROPRIETĂRI ~esc tranz. (persoane) A înzestra cu o proprietate; a face să devină proprietar. ~ țăranii cu pământ. [Sil. îm-pro-pri-e-] /în + proprietar

împroprietărí v. a face proprietar: țăranii au fost împroprietăriți întâi prin legea din 1864.

împroprietărésc v. tr. Fac proprietar: țăraniĭ aŭ fost împroprietărițĭ pin legea de la 1864 ș. a.

împroprietări (a ~) (-pro-pri-e-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împroprietăresc, imperf. 3 sg. împroprietărea; conj. prez. 3 să împroprietărească

împroprietări vb. (sil. -pri-e-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împroprietăresc, imperf. 3 sg. împroprietărea; conj. prez. 3 sg. și pl. împroprietărească

împroprietărit, -ă, împroprietăriți, -te adj. v. împodobit.

împroprietări, împroprietăresc v. t. v. împodobi.

A împroprietări ≠ a desproprietări, a expropria