7 definiții pentru împeticat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPETICAT, -Ă, împeticați, -te, adj. (Rar) Cu petice; peticit2. – În + petic + suf. -at.
ÎMPETICAT, -Ă, împeticați, -te, adj. (Rar) Cu petice; peticit2. – În + petic + suf. -at.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎMPETICAT, -Ă, împeticați, -te, adj. (Rar) Cu petice; peticit. Și le duce rînd pe rînd: saltelele, macatul, covorul impeticat din odaia de culcare. BASSARABESCU, S. 111.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
împeticat (rar) adj. m., pl. împeticați; f. împeticată, pl. împeticate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
împeticat (rar) adj. m., pl. împeticați; f. împeticată, pl. împeticate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
împeticat adj. m., pl. împeticați; f. sg. împeticată, pl. împeticate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎMPETICAT adj. v. cârpit, peticit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
împeticat adj. v. CÎRPIT. PETICIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
împeticat, împeticatăadjectiv
-
- Și le duce rînd pe rînd: saltelele, macatul, covorul împeticat din odaia de culcare. BASSARABESCU, S. 111. DLRLC
-
etimologie:
- În + petic + sufix -at. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.