6 definiții pentru îmburuienat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMBURUIENAT, -Ă, îmburuienați, -te, adj. (Rar) Plin de buruieni. [Pr.: -ru-ie-] – În + buruiană + suf. -at.
ÎMBURUIENAT, -Ă, îmburuienați, -te, adj. (Rar) Plin de buruieni. [Pr.: -ru-ie-] – În + buruiană + suf. -at.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îmburuienat, ~ă a [At: DA ms / P: ~rui-ie~ / Pl: ~ați, ~e / E: îmburuiena] (Rar) Plin de buruieni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMBURUIENAT, -Ă, îmburuienați, -te, adj. (Rar) Plin de buruieni, acoperit de buruieni. A cotit pe-un drumeag îngust, îmburuienat și a intrat pe-o portiță. GALAN, B. I 142.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
îmburuienat (rar) adj. m., pl. îmburuienați; f. îmburuienată, pl. îmburuienate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
îmburuienat (rar) adj. m., pl. îmburuienați; f. îmburuienată, pl. îmburuienate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îmburuienat adj. m. (sil. -ru-ie-), pl. îmburuienați; f. sg. îmburuienată, pl. îmburuienate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ru-ie-
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
îmburuienat, îmburuienatăadjectiv
- 1. Plin de buruieni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A cotit pe-un drumeag îngust, îmburuienat și a intrat pe-o portiță. GALAN, B. I 142. DLRLC
-
etimologie:
- În + buruiană + sufix -at. DEX '98 DEX '09