6 definiții pentru îmburghezire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMBURGHEZIRE s. f. Faptul de a se îmburghezi.V. îmburghezi.

ÎMBURGHEZIRE s. f. Faptul de a se îmburghezi.V. îmburghezi.

îmburghezire sf [At: DEX2 / Pl: ~ri / E: îmburghezi] 1 Intrare în clasa burgheziei. 2 Deprindere a obiceiurilor burgheze. 3 (Pex) Înavuțire.

ÎMBURGHEZIRE s.f. Faptul de a se îmburghezi. [< îmburghezi].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îmburghezire s. f., g.-d. art. îmburghezirii

îmburghezire s. f., g.-d. art. îmburghezirii

îmburghezire s. f., g.-d. art. îmburghezirii

Intrare: îmburghezire
îmburghezire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmburghezire
  • ‑mburghezire
  • îmburghezirea
  • ‑mburghezirea
plural
  • îmburgheziri
  • ‑mburgheziri
  • îmburghezirile
  • ‑mburghezirile
genitiv-dativ singular
  • îmburgheziri
  • ‑mburgheziri
  • îmburghezirii
  • ‑mburghezirii
plural
  • îmburgheziri
  • ‑mburgheziri
  • îmburghezirilor
  • ‑mburghezirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmburghezire, îmburghezirisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a se îmburghezi. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi îmburghezi DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.