opțiuni
  • info

15 definiții pentru îmbumbiere

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMBUMBA, îmbumb, vb. I. Tranz. (Reg.) A încheia un nasture, petrecându-l prin cheotoare; a încheia în nasturi un obiect de îmbrăcăminte. [Var.: îmbumbia vb. I] – În + bumb.

ÎMBUMBA, îmbumb, vb. I. Tranz. (Reg.) A încheia un nasture, petrecându-l prin cheotoare; a încheia în nasturi un obiect de îmbrăcăminte. [Var.: îmbumbia vb. I] – În + bumb.

ÎMBUMBIA vb. I v. îmbumba.

îmbumba2 v vz îmbumbi

îmbumba1 vt [At: BARONZI, L. 110 / V: (Mol) ~bia / Pzi: ~bez / E: în- + bumb] (Mol; Trs) 1 A coase nasturi Si: a bumbi. 2 A încheia în nasturi un obiect de îmbrăcăminte.

îmbumbia v vz îmbumba1

ÎMBUMBA, îmbumb, vb. I. Tranz. (Mold., Transilv.) A încheia, petrecînd nasturii prin cheotoare. (Atestat în forma îmbumbia) Locotenentul Ghenea sări în picioare îmbumbiindu-și nasturii. C. PETRESCU, Î. II 3. – Variantă: (rar) îmbumbia, îmbumbiez, vb. I.

A ÎMBUMBA îmbumb tranz. reg. (obiect de îmbrăcăminte) A încheia în bumbi. /în + bumb

îmbúmb, a -á v. tr. (d. bumb). Est. Încheĭ pin ajutoru bumbilor: îmĭ îmbumb haĭna. V. refl. Mă îmbumb la haĭnă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îmbumba (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 îmbumbă

îmbumba vb., ind. prez. 1 sg. îmbumb, 3 sg. și pl. îmbumbă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMBUMBA vb. v. încheia, închide.

îmbumba vb. v. ÎNCHEIA. ÎNCHIDE.

A îmbumba ≠ a dezbumba

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îmbumba, îmbumb, vb. tranz., refl. – (reg.) 1. A închide nasturii la haină. 2. (fig.) A închide ochii, a muri: „Atâta îmi doresc: să îmbumb ochii liniștit” (Moșul Zaharia, loc. Mara, 2004). – Din în- + bumb „nasture” (Scriban, DEX, MDA).

îmbumba, îmbumb, vb. tranz., refl. – 1. A închide nasturii la haină. 2. (fig.) A închide ochii: „Atâta îmi doresc: să îmbumb ochii liniștit” (Moșul Zaharia, loc. Mara, 2004). – Îm- + bumb „nasture” + -a.

Intrare: îmbumbiere
îmbumbiere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbumbiere
  • ‑mbumbiere
  • îmbumbierea
  • ‑mbumbierea
plural
  • îmbumbieri
  • ‑mbumbieri
  • îmbumbierile
  • ‑mbumbierile
genitiv-dativ singular
  • îmbumbieri
  • ‑mbumbieri
  • îmbumbierii
  • ‑mbumbierii
plural
  • îmbumbieri
  • ‑mbumbieri
  • îmbumbierilor
  • ‑mbumbierilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmbumba, îmbumbverb

  • 1. regional A încheia un nasture, petrecându-l prin cheotoare; a încheia în nasturi un obiect de îmbrăcăminte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: încheia închide antonime: dezbumba
    • format_quote Locotenentul Ghenea sări în picioare îmbumbiindu-și nasturii. C. PETRESCU, Î. II 3. DLRLC
etimologie:
  • În + bumb DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.