5 definiții pentru îmblănire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMBLĂNIRE s. f. Acțiunea de a îmblăni.V. îmblăni.

ÎMBLĂNIRE s. f. Acțiunea de a îmblăni.V. îmblăni.

îmblănire sf [At: DA ms / S și: (înv) înb~ / Pl: ~ri / E: îmblăni] 1 Căptușire cu blană a unui obiect de îmbrăcăminte Si: îmblănit1 (1), (înv) blănire, blănuire, îmblănuire. 2 (Cns; reg) Căptușire cu scândură groasă a unui element de construcție Si: pardosire. 3 (Cns; reg) Așezare a tocurilor la fereastră. 4 (Reg; fig; gmț) Bătaie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îmblănire s. f., g.-d. art. îmblănirii

îmblănire s. f., g.-d. art. îmblănirii

îmblănire s. f., g.-d. art. îmblănirii; pl. îmblăniri

Intrare: îmblănire
îmblănire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmblănire
  • ‑mblănire
  • îmblănirea
  • ‑mblănirea
plural
  • îmblăniri
  • ‑mblăniri
  • îmblănirile
  • ‑mblănirile
genitiv-dativ singular
  • îmblăniri
  • ‑mblăniri
  • îmblănirii
  • ‑mblănirii
plural
  • îmblăniri
  • ‑mblăniri
  • îmblănirilor
  • ‑mblănirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmblănire, îmblănirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a îmblăni. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi îmblăni DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.