10 definiții pentru zvânturare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
zvânturare sf [At: PONTBRIANT, D. / S și: sv~ / Pl: ~rări / E: zvântura] (Înv) Vânturare.
ZVÂNTURA, zvântur, vb. I. Refl. (Fam.) A umbla (fără rost) dintr-un loc în altul, a cutreiera. – Et. nec. Cf. vântura.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZVÂNTURA, zvântur, vb. I. Refl. (Fam.) A umbla (fără rost) dintr-un loc în altul, a cutreiera. – Et. nec. Cf. vântura.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
svântura v vz zvântura
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
svânturare sf vz zvânturare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A SE ZVÂNTURA mă zvântur intranz. fam. A umbla (fără rost) dintr-un loc în altul. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
svânturà v. V. vântura. [Lat. EX VENTULARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
zvîntur (mă), a -á v. refl. (d. vîntur saŭ d. lat. *ex-ventŭlare). Mă vîntur pin lume.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
zvântura (a se ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. mă zvântur, 3 se zvântură; conj. prez. 1 sg. să mă zvântur, 3 să se zvânture; imper. 2 sg. afirm. zvântură-te; ger. zvânturându-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
zvântura (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 se zvântură
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zvântura vb., ind. prez. 1 sg. zvântur, 3 sg. și pl. zvântură
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
zvântura, zvânturverb
- 1. A umbla (fără rost) dintr-un loc în altul, a cutreiera. DEX '09 DEX '98 NODEX
etimologie:
- DEX '09 DEX '98 NODEX
- vântura DEX '09 DEX '98