❍ZURNĂ (pl. -ne) sf. Rît: porc nu-i și ~ are MAR., ghicitoare despre „purice” [srb. bg. zurna „surlă , bg. zurla ”rît" < tc.].

zúrnă f. V. surlă.

surlă sf [At: VARLAAM, C. 283 / V: zurnă, (îvr) ~rmă, zu~, zurnală / Pl: ~le / E: bg зурла, зурна, tc zurna] 1 Vechi instrument muzical popular în formă de fluier, cu mai multe orificii și cu ancie dublă. 2 (Reg, îs) ~ de fum Trâmbă de fum. 3 (Adesea ironic; îlav) Cu (le (și tobe, sau trâmbițe, chimvale, trompete etc.) ori (înv) cu sunete de tobe și de ~le Cu mare pompă, cu zgomot. 4 (Îal) Cu scandal. 5 (Îc) (Reg) ~la-pașii sau surlapași, surlipași Zorele (Ipomoca purpurea). 6 (Îac) Plantă nedefinită mai îndeaproape, asemănătoare cu garoafa. 7 (Mol; Buc) Rât¹ (1). 8 Epitet glumeț pentru porc. 9 (Pop) Colibă (ciobănească) în formă conică, făcută din pari de lemn și acoperită cu stuf, paie, fân sau coceni. 10 Parte a stânei în care se prepară brânzeturile sau mâncarea ciobanului. 11 (Reg) Grămadă (de coceni sau de lemne) așezată în formă conică. 12 (Reg) Adăpost (păstoresc) săpat în pământ. 13 (Lpl; Mol) Bucăți lungi de trestie sau șepci de brad care se bat pe peretele unei case țărănești pentru a face să prindă tencuiala. 4 (Reg) Țeavă care se introduce în perete.

súrlă f., pl. e (turc. súrna, pop. zurna, fluĭer cu sunet ascuțit, ngr. súrla și zurnás, oboĭ, alb. zúrnă, flaut, zurná, nas lung și supțire, vsl. surŭna, fluĭer, bg. sîrb. surla, zurla, fluĭer, rit, ceh. surma, fluĭer. E rudă cu ^țîrîĭ, țurloĭ, jirloĭ ș. a. V. sorliță). Vechĭ. Un fel de flaut ostășesc terminat cu o deschizătură conică: îl întîmpinară cu buciume, tobe și surle. Azĭ. Nord (zurnă). Rit (V. teflu, zotcă, trompă, hurtum). Colibă conică saŭ alt-fel orĭ chear numaĭ îngrăditură de stuf (în care ciobaniĭ ferb urda).

zúrna(ĭ)-zúrna(ĭ) interj. care arată zornăitu. V. zorna.

zurnă, instrument de suflat răspândit la popoarele orientale. Este confecționat din lemn și are 7-8 deschizături pentru degete pe partea superioară și încă unul pe partea inferioară (dedesubt). Are ancie* dublă. Sunetul produs este ascuțit, pătrunzător, chiar strident. Este probabil strămoșul cromornei* și al chalumeau*-ului. S-a întâlnit în trecut și în Dobrogea. Sin.: surlă.

ZURNĂ s. v. bot, rât.

zurnă s. v. BOT. RÎT.