9 definiții pentru zulufel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZULUFEL, zulufei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui zuluf. – Zuluf + suf. -el.
zulufel sm [At: ȘIO II1, 392 / Pl: ~ei / E: zuluf + -el] (Asr; șhp) 1-2 Buclă (1) (mică).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zulufel s.m. Dim. al lui zuluf. • pl. -ei. /zuluf + -el.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZULUFEL, zulufei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui zuluf. – Zuluf + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ZULUFEL, zulufei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui zuluf. A ieșit un obicei Să nu poarte cercei, Numai negri zulufei. MAT. FOLK. 253.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ZULUFEL, zulufei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui zuluf.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
zulufel (rar) s. m., pl. zulufei, art. zulufeii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
zulufel (rar) s. m., pl. zulufei, art. zulufeii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
zulufel s. m., pl. zulufei, art. zulufeii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
zulufel, zulufeisubstantiv masculin
- 1. Diminutiv al lui zuluf. DEX '09 DLRLC
- A ieșit un obicei Să nu poarte cercei, Numai negri zulufei. MAT. FOLK. 253. DLRLC
-
etimologie:
- Zuluf + sufix -el. DEX '98 DEX '09