4 definiții pentru zogonire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ZOGONI, zogonesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A alunga, a goni; a izgoni. Muierea mi-am zogonit. HODOȘ, P. P. 362.
ZOGONI, zogonesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A alunga, a izgoni. – Sb. zagoniti.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
ZOGONI vb. (Ban.). A izgoni, a alunga, a împinge. Zegonĕsk. Pello. AC, 380. Pello. Zogonyesk. Kergetek. LEX. MARS., 234; cf. LEX. MARS., 209. Variante: zăgoni (AC, 380). Etimologie: scr. zagoniti. Vezi și zogoană, zogonilor. Cf. d u d u i, î n t i r i (1), p o g o n i, ț i p a.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ZOGONI, zogonesc, vb. IV. Tranz. (Trans.) A alunga, a goni; a izgoni. (din sb. zagoniti) [def. și DLRLC]
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: zogonire
zogonire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
zogoni, zogonescverb
-
- Muierea mi-am zogonit. HODOȘ, P. P. 362. DLRLC
-
etimologie:
- zagoniti DLRM