17 definiții pentru zgâtie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZGÂTIE, zgătii, s. f. (Reg.) Fată sau femeie tânără, vioaie, zglobie. – Et. nec.

zgâtie sf [At: CIHAC, II, 112 / V: ~te, zgat~, zgăt~ / S și: sg~ / Pl: ~ii / E: ns cf lat schidiae] (Reg) 1 (Mpl) Crenguță (1). 2 Șarpe mic. 3 Copil slab, dar vioi. 4 Fată vioaie și zglobie. 5 Femeie tânără isteață și vioaie. 6 (Irn) Babă sfrijită și rea.

ZGÂTIE, zgâtii, s. f. (Reg.) Fată sau femeie tânără, vioaie, zglobie. – Et. nec.

ZGÂTIE ~i f. fam. Fată zglobie, sprințară. [G.-D. zgâtiei] /Orig. nec.

zgîtie s.f. (reg.) 1 Fată sau femeie tînără, vioaie; ◊ (ca epitet, precedînd termenul calificat, de care se leagă prin prep. „de”) A dracului zgîtie de fată s-a prefăcut în păsărică (CR.). 2 (mai ales la pl.) Creangă, vreasc. • pl. -ii. g.-d. -iei. /etimol. nec.

ZGÎTIE, zgîtii, s. f. (Mold.) Fată tînără, vioaie, zglobie; ștrengăriță, drăcoaică, diavoloaică. Cea dentîi școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgîtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. CREANGĂ, O. A. 34. Măi, fețișoara împăratului ne-a tras butucul. A dracului zgîtie de fată: s-a prefăcut în păsărică, a zburat ca săgeata pe lîngă ceilalți și ei habar n-au despre asta. id. P. 267.

ZGÎTIE, zgîtii, s. f. (Reg.) Fată sau femeie tînără, vioaie; ștrengăriță, drăcoaică.

zgîtie f. (cp. cu gătej și gadină). Est. Fetișoară vioaĭe, frișcă: o zgîtie de fată. Babă mică și rea: o zgîtie de babă (Șez. 32, 107). Pl. Găteje, vreascurî.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zgâtie (reg., fam.) (desp. -ti-e) s. f., art. zgâtia (desp. -ti-a), g.-d. art. zgâtiei; pl. zgâtii, art. zgâtiile (desp. -ti-i-)

zgâtie (reg.) (-ti-e); s. f., art. zgâtia (-ti-a), g.-d. art. zgâtiei; pl. zgâtii, art. zgâtiile (-ti-i-)

zgâtie s. f. (sil. -ti-e), art. zgâtia (sil. -ti-a), g.-d. art. zgâtiei; pl. zgâtii, art. zgâtiile (sil. -ti-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ZGÂTIE s. v. diavoliță, drăcoaică, ștrengărița, tartoriță.

zgîtie s. v. DIAVOLIȚĂ. DRĂCOAICĂ. ȘTRENGĂRIȚĂ. TARTORIȚĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZGÎTIE, zgîtii, s. f. ~; denumire dată unui copil capricios, mofturos, năzuros. (din zgîț-, prob. cuv. identic cu zgatie)

Intrare: zgâtie
  • silabație: zgâ-ti-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgâtie
  • zgâtia
plural
  • zgâtii
  • zgâtiile
genitiv-dativ singular
  • zgâtii
  • zgâtiei
plural
  • zgâtii
  • zgâtiilor
vocativ singular
  • zgâtie
  • zgâtio
plural
  • zgâtiilor
zgătie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
zgâte
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zgâtie, zgâtiisubstantiv feminin

  • 1. regional Fată sau femeie tânără, vioaie, zglobie. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Cea dentîi școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgîtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. CREANGĂ, O. A. 34. DLRLC
    • format_quote Măi, fetișoara împăratului ne-a tras butucul. A dracului zgîtie de fată: s-a prefăcut în păsărică, a zburat ca săgeata pe lîngă ceilalți și ei habar n-au despre asta. CREANGĂ, P. 267. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.