9 definiții pentru zgrepțănat
Explicative DEX
zgrepțănat sn [At: SADOVEANU, O. X, 128 / Pl: ? / E: zgrepțăna] (Mol) Râcâire (1).
zgrepțăna vb. I. (pop.) 1 intr. A zgîria, a rîcîi (cu ghearele), producînd un zgomot caracteristic. Parcă niște cîni negri îl urmăriseră și-acum îi auzea cum zgreapțănă la ușă (CAM.). ♦ (reg.; refl.) A se scărpina. Își lepădă cușma și se zgrepțenă cu asprime la tîmplă și la ceafă (SADOV.). ♦ (tr.) A ara la suprafață; a zgîria pămîntul. 2 refl. A se cățăra, a se urca pe ceva (agățîndu-se cu ghearele). Mezinul se zgrepțăna și n-ajungea și el la geam (CE. PETR.). ♦ A se agăța, a se prinde de ceva (cu unghiile, cu ghearele). • prez.ind. zgreapțăn. și (reg.) zgrăpțăna, zgrepțena, zgrepțora vb. I. /z- + grepțăna; cf. zgripțor.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZGREPȚĂNA, zgreapțăn, vb. I. (Pop.) 1. Intranz. A zgâria, a râcâi (cu ghearele). ♦ Refl. (Reg.) A se scărpina. ♦ Tranz. A ara la suprafață, a zgâria pământul. 2. Refl. A se cățăra, agățându-se cu ghearele. ♦ A se agăța, a se prinde de ceva. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
A ZGREPȚĂNA zgreapțăn pop. 1. intranz. (despre animale) A zgâria un obiect cu ghearele, cu labele sau cu unghiile, producând un zgomot supărător. Mâța zgreapțănă la ușă. 2. tranz. (terenuri, pământ) A ara rău, scormonind numai la suprafață. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ZGREPȚĂNA mă zgreapțăn intranz. pop. 1) A se freca cu unghiile sau cu un obiect (pentru a înlătura senzația de mâncărime); a se scărpina. 2) A se ridica cu greu în sus făcând uz de mâini, de labe sau de gheare; a se cățăra. 3) A se apuca strâns cu ghearele, cu mâinile sau cu labele; a se agăța; a se anina; a se prinde. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
zgrepțăna (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. zgrepțăn, 3 zgreapțănă; conj. prez. 1 sg. să zgrepțăn, 3 să zgrepțene; imper. 2 sg. afirm. zgreapțănă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
zgrepțăna vb., ind. prez. 1 sg. zgreapțăn, 3 sg. și pl. zgreapțănă; conj. prez. 3 sg. și pl. zgrepțene
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Etimologice
ZGREPȚĂNA, zgreapțăn, vb. I. ~ (creație expresivă; cf. sl. greti, grebsti = a scurma, ngr. γρατσουνίζω = a zgîria, germ. grapsen)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Sinonime
ZGREPȚĂNA vb. v. agăța, atârna, prinde, râcâi, scarpina, spânzura, suspenda, zgâria.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
zgrepțăna, zgrepțănverb
-
- La ușă zgrepțănau mînile răniților. La geamuri se arătară fețe galbene. CAMILAR, N. I 447. DLRLC
- Foxul impiegatului de la finanțe... începu să zgrepțene scîncind. C. PETRESCU, C. V. 49. DLRLC
- Vulpea... zgrepțănă cît zgrepțănă la rădăcina copacului. ȘEZ. III 187. DLRLC
- Simțesc că zgreapțănă ceva acolo – doctorul spune că-i la ficat. SADOVEANU, P. M. 190. DLRLC
- 1.1. A se scărpina. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Onofrei se zgrepțenă la tîmplă. SADOVEANU, F. J. 443. DLRLC
-
- 1.2. A ara la suprafață, a zgâria pământul. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX
-
- 2. A se cățăra, agățându-se cu ghearele. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Nu vezi ce e la dreapta, la stînga; nu mai știi că alții se zgreapțănă pe alte pripoare și cad sub altă răpăială de gloanțe. C. PETRESCU, Î. II 35. DLRLC
- Sui degrabă în copacu ista, zise Vlasă lui Năstasă, zgrepțănîndu-se iute într-un copac scorburos și nalt. La TDRG. DLRLC
- 2.1. A se agăța, a se prinde de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Se ridică în coate și se zgreapțănă de pat. Aproape să cadă. C. PETRESCU, C. V. 214. DLRLC
-
-
etimologie:
- DEX '09 DEX '98 NODEX
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.