3 definiții pentru zetetic (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

zetetic, -ă adj., s.m., s.f. (filos.) 1 adj. Care se referă la metodele de cercetare utilizate pentru a descoperi rațiunea și natura lucrurilor. 2 s.m. Nume dat filosofilor greci, discipoli ai lui Pyrrhon. 3 s.f. Metodă filosofică sau științifică bazată pe cercetare. • pl. -ci, -ce. /<fr. zététique; cf. gr. ζητητικος < ζητέω „a căuta”.

ZETÉTIC2, zetétici, s. m. Nume dat filozofilor greci, discipoli ai lui Pyrrhon. (din fr. zététique) [morf. DOOM]


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: zetetic (s.m.)
zetetic2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zetetic
  • zeteticul
  • zeteticu‑
plural
  • zetetici
  • zeteticii
genitiv-dativ singular
  • zetetic
  • zeteticului
plural
  • zetetici
  • zeteticilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zetetic (s.m.)

  • 1. Nume dat filozofilor greci, discipoli ai lui Pyrrhon.
    surse: MDN '00

etimologie: