9 definiții pentru zburătoare (pasăre)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZBURĂTOÁRE1, zburătoare, s... f. Pasăre, orătanie (care zboară). Din cînd în cînd zburătoarele... felurit și măiestrit colorate, zburau cu zgomot mare de aripi. SADOVEANU, E. 178. Acesta-i vestitul Păsări-Lăți-Lungilă... ciuma zburătoarelor și spaima oamenilor, că altfeli nu te pricepi cum să-i mai zici. CREANGĂ, P. 246. Spune-mi... ce soi de zburătoare este grangurul? ODOBESCU, S. III 32.

ZBURĂTOÁRE, zburătoare, s. f. 1. Pasăre; orătanie (care zboară). 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu florile roșii-purpurii, cu fructele în formă de capsule cu numeroase semințe, prevăzute cu peri mătăsoși; este folosită în medicina populară (Epilobium angustifolium). – Din zbura + suf. -(ă)toare.

ZBURĂTOÁRE ~ f. 1) Pasăre care zboară. 2) Plantă erbacee cu tulpina erectă, cilindrică, având frunze lanceolate, flori purpurii sau albe și fructe capsule, folosită în scopuri medicinale; răscoage. / a zbura + suf. ~ătoare

ZBURĂTÓR, -OÁRE, zburători, -oare, adj., s. m., s. f. I. Adj. 1. Care zboară; care poate să zboare. ♦ Pentru zbor, de zburat. Aripi zburătoare. 2. Care plutește în aer (purtat de vânt). II. S. m. 1. Aviator. 2. (În mitologia populară românească) Ființă fabuloasă, imaginată ca un duh care chinuie somnul fetelor; (în literatura romantică) personificarea dorului de bărbatul iubit; întruchiparea idealizată a iubitului. 3. Numele uneia dintre pânzele catargului; verga care susține această pânză. III. S. f. 1. Pasăre; animal (care zboară). 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu florile roșii-purpurii, cu fructele în formă de capsule cu numeroase semințe prevăzute cu peri mătăsoși, folosită în medicina populară (Epitobium angustifolium).Zbura + suf. -ător.

zburător, -oare adj., s.m., s.f. I adj. 1 (despre viețuitoare cu aripi) Care zboară; care poate să zboare. Fluturii mici și albaștri... se ridică în stoluri zburătoare (HOG.). ◊ Pești zburători v. pește. Furnică zburătoare v. furnică. Muște zburătoare v. muscă. Veveriță zburătoare v. veveriță. ♦ (despre aripi) Care este pentru zbor, de zburat. 2 (despre obiecte) Care plutește în aer (purtat de vînt, de curenți). Paltinii... își împrăștiau sămînța Zburătoare-n tot orașul (BLA.). ♦ Care străbate aerul cu mare viteză (fiind azvîrlit sau lansat cu putere). Covorul zburător e numai unul (TEOD.). ◊ Farfurie zburătoare v. farfurie. Fortăreață zburătoare v. fortăreață. Superfortăreață zburătoare v. superfortăreață. ♦ (despre nisipuri, soluri) Care este lipsit de stabilitate și care poate fi ușor dislocat de vînt. 3 Fig. (despre oameni) Care este nestatornic. ◊ Ext. Voi, tinerii, sînteți cu mințile cam zburătoare (FIL.). II s.m. 1 (fam.) Aviator. A mai murit un zburător; i s-a defectat motorul (SADOV.). 2 (în mit. pop.) Ființă fabuloasă, imaginată ca un spirit care chinuie noaptea în somn fetele și femeile. ♦ Boală (la fetele sau la femeile care au o dragoste neîmpărtășită) despre care se crede că este provocată de zburător și care se manifestă prin frisoane, somnolență, halucinații; lipitură. 3 (în lit. romantică) Personificare a sentimentului erotic, a dorului de bărbatul iubit; imaginea idealizată a iubitului. 4 Sportiv sau acrobat care execută exerciții la trapez. 5 (mar.) Numele unei vele care este montată a patra de la bază pe un catarg al unei nave cu pînze. ♦ Ext. Verga care susține o astfel de velă. III s.f. 1 Pasăre sau animal care zboară. Toate zburătoarele se adunaseră în pădurea uriașului. 2 (bot.) Plantă erbacee meliferă, cu tulpina înaltă, cu frunzele moi, lanceolate, cu florile roșii-purpurii, cu fructele în formă de capsule cu numeroase semințe prevăzute cu peri mătăsoși, folosită în medicina populară (Chamaenerion angustifolium). • pl. -ori, -oare. /zbura + -ător.

ZBURĂTÓR, -OÁRE, zburători, -oare, adj., s. m., s. f. I. Adj. 1. Care zboară; care poate să zboare. ♦ Pentru zbor, de zburat. Aripi zburătoare. 2. Care plutește în aer (purtat de vânt). II. S. m. 1. Aviator. 2. (În mitologia populară) Ființă fantastică închipuită ca un spirit rău care chinuiește noaptea în somn fetele și femeile; (în literatura romantică) personificarea dorului de bărbatul iubit, întruchiparea idealizată a iubitului. 3. Numele uneia dintre pânzele catargului; verga care susține această pânză. III. S. f. 1. Pasăre; animal (care zboară). 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu florile roșii-purpurii, cu fructele în formă de capsule cu numeroase semințe prevăzute cu peri mătăsoși, folosită în medicina populară (Epitobium angustifolium).Zbura + suf. -ător.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

zburătór adj. m., s. m., pl. zburătóri; adj. f., (pasăre, persoană) s. f. sg. și pl. zburătoáre

zburătór adj. m., s. m., pl. zburătóri; (persoană, pasăre) f. sg. și pl. zburătoáre, g.-d. sg. art. zburătoárei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ZBURĂTOARE s. (ORNIT.) pasăre. (O ~ de pradă.)

Intrare: zburătoare (pasăre)
zburătoare1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zburătoare
  • zburătoarea
plural
  • zburătoare
  • zburătoarele
genitiv-dativ singular
  • zburătoare
  • zburătoarei
plural
  • zburătoare
  • zburătoarelor
vocativ singular
plural

zburătoare (pasăre)

  • 1. Pasăre; animal (care zboară).
    surse: DEX '98 DLRLC DEX '09 DLRM NODEX attach_file 3 exemple
    exemple
    • Din cînd în cînd zburătoarele... felurit și măiestrit colorate, zburau cu zgomot mare de aripi. SADOVEANU, E. 178.
      surse: DLRLC
    • Acesta-i vestitul Păsări-Lăți-Lungilă... ciuma zburătoarelor și spaima oamenilor, că altfeli nu te pricepi cum să-i mai zici. CREANGĂ, P. 246.
      surse: DLRLC
    • Spune-mi... ce soi de zburătoare este grangurul? ODOBESCU, S. III 32.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Zbura + sufix -ător.
    surse: DEX '98 DLRM DEX '09 NODEX