zăr¹ sn [At: (a. 1820) IORGA, S. D. XXII, 31 / Pl: ~i / E: nct] Monedă care a circulat în Moldova în sec. XVIII-XIX.

ZĂR, ⦿ ZER (pl. -ruri) sn. 🐑 Lichidul gălbuiu-verzuiu ce se scurge din caș: la chiotoarea stînei, cîni și porci laolaltă sorb zăr dintr’un jghiab (LUNG.); ciobanul... nu le dădu chiar nimic, nici chiar o ulcică de zăr (RET.); din ~ul fiert se face urda [cuvînt autohton, de origine necunoscută, pătruns din graiul ciobanilor noștri și în limbile slave].

ZER 👉 ZĂR.

zăr, zăruri, (zer), s.n. Lichidul ce rămâne din lapte, după ce s-a ales brânza sau cașul. ■ E folosit „la prepararea ciorbelor de dulce, în frământarea pâinii sau se dă la porci” (Faiciuc, 1998). – Lat. serum „zer” (MDA); posibil din rad. i.-e. *suro- „brânză”, cf. lit. sūris, rus. syr, pol. ser, let. siers. ■ Cuv. rom > ucr. dzer (Scriban; Miklosich, Candrea, după DER), magh. zara (Edelspacher, după DER).