7 definiții pentru zăbrelit zebrelit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂBRELÍT, -Ă, zăbreliți, -te, adj. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. – V. zăbreli.

ZĂBRELÍT, -Ă, zăbreliți, -te, adj. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. – V. zăbreli.

zăbrelit, ~ă a [At: CARAGIALE, O. II, 233 / V: (reg) ~lat, (rar) zeb~ / Pl: ~iți, ~e / E: zăbreli] (D. ferestre, uși etc.) 1 Care are zăbrele1 (1). 2 Închis cu zăbrele1 (1).

zăbrelit, -ă adj. (despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. În spatele prăvăliilor erau... ganguri cu porți zăbrelite (GAL.). • pl. -ți, -te. /v. zăbreli.

ZĂBRELÍT, -Ă, zăbreliți, -te, adj. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. De amîndouă laturile porții grele, zăbrelite, în cîte o firidă în zid, pe o bancă de piatră, șezuseră pe vremuri arnăuții de pază. DUMITRIU, B. F. 118. Pe ferestruia zăbrelită dinspre asfințit pătrunseră razele lunii și vărsară o baltă de argint pe dușamelele negre. SADOVEANU, O. III 121. Harun-al-Rașid a trecut la altă ferestruică zăbrelită, de unde să poată urmări tot. CARAGIALE, P. 140.

ZĂBRELÍT, -Ă, zăbreliți, -te, adj. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele. – V. zăbreli.

zebrelit a. cu zebrea: colivie zebrelită CAR.

Intrare: zăbrelit
zăbrelit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zăbrelit
  • zăbrelitul
  • zăbrelitu‑
  • zăbreli
  • zăbrelita
plural
  • zăbreliți
  • zăbreliții
  • zăbrelite
  • zăbrelitele
genitiv-dativ singular
  • zăbrelit
  • zăbrelitului
  • zăbrelite
  • zăbrelitei
plural
  • zăbreliți
  • zăbreliților
  • zăbrelite
  • zăbrelitelor
vocativ singular
plural
zebrelit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zebrelit
  • zebrelitul
  • zebrelitu‑
  • zebreli
  • zebrelita
plural
  • zebreliți
  • zebreliții
  • zebrelite
  • zebrelitele
genitiv-dativ singular
  • zebrelit
  • zebrelitului
  • zebrelite
  • zebrelitei
plural
  • zebreliți
  • zebreliților
  • zebrelite
  • zebrelitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zăbrelit zebrelit

  • 1. (Despre ferestre, uși etc.) Cu zăbrele, care are zăbrele.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • De amîndouă laturile porții grele, zăbrelite, în cîte o firidă în zid, pe o bancă de piatră, șezuseră pe vremuri arnăuții de pază. DUMITRIU, B. F. 118.
      surse: DLRLC
    • Pe ferestruia zăbrelită dinspre asfințit pătrunseră razele lunii și vărsară o baltă de argint pe dușamelele negre. SADOVEANU, O. III 121.
      surse: DLRLC
    • Harun-al-Rașid a trecut la altă ferestruică zăbrelită, de unde să poată urmări tot. CARAGIALE, P. 140.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi zăbreli
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM