6 definiții pentru vrăjmășui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vrăjmășui vt [At: ȘĂINEANU2 / Pzi: ~esc / E: vrăjmaș + -ui] (Înv) A învrăjbi.

vrăjmășui vb. IV. tr. (înv.) A vrăjmăși. • prez.ind. -iesc. /vrăjmaș + -ui.

vrăjmășesc, ~ească a [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / Pl: ~ești / E: vrăjmaș + -esc] 1 Vrăjmaș (3). 2-3 Care aparține vrășmașului (1-2). 4-5 Caracteristic vrăjmașului (1-2). 6-7 (Înv) Vrăjitoresc (6-7).

vrăjmășesc, -ească adj. 1 Care aparține vrăjmașului; plin de dușmănie, de ură. Cei zece cum văzură că-n ăst chip nu săvîrșesc, Numaidecît începură cu mijlocul vrăjmășesc (PANN). 2 (înv.; despre armate, state etc.) Vrăjmaș. Prin multe meșteșuguri ostășești să întrarmează împotriva corăbiilor vrăjmășești (D. GOL.). • pl. -ești. /vrăjmaș + -esc.

2) vrăjmășésc v. tr. Vrăjbesc, dușmănesc. – Vechĭ și -ășuĭesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vrăjmășui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vrăjmășuiesc, 3 sg. vrăjmășuiește; conj. prez. 3 sg. și pl. vrăjmășuiască

Intrare: vrăjmășui
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vrăjmășui
  • vrăjmășuire
  • vrăjmășuit
  • vrăjmășuitu‑
  • vrăjmășuind
  • vrăjmășuindu‑
singular plural
  • vrăjmășuiește
  • vrăjmășuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • vrăjmășuiesc
(să)
  • vrăjmășuiesc
  • vrăjmășuiam
  • vrăjmășuii
  • vrăjmășuisem
a II-a (tu)
  • vrăjmășuiești
(să)
  • vrăjmășuiești
  • vrăjmășuiai
  • vrăjmășuiși
  • vrăjmășuiseși
a III-a (el, ea)
  • vrăjmășuiește
(să)
  • vrăjmășuiască
  • vrăjmășuia
  • vrăjmășui
  • vrăjmășuise
plural I (noi)
  • vrăjmășuim
(să)
  • vrăjmășuim
  • vrăjmășuiam
  • vrăjmășuirăm
  • vrăjmășuiserăm
  • vrăjmășuisem
a II-a (voi)
  • vrăjmășuiți
(să)
  • vrăjmășuiți
  • vrăjmășuiați
  • vrăjmășuirăți
  • vrăjmășuiserăți
  • vrăjmășuiseți
a III-a (ei, ele)
  • vrăjmășuiesc
(să)
  • vrăjmășuiască
  • vrăjmășuiau
  • vrăjmășui
  • vrăjmășuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)