vozglașenie sf [At: ODOBESCU, S. I, 416 / V: (înv) vosgleș~ / Pl: ~ii / E: slv възглашениѥ] (Bis; înv) Vozglas.

vozglașenie s.f. (în ritualul Bisericii Ortodoxe; înv.) Vozglas. Vosglașeniile înlocuiau troparii și erau înlocuite de ectenii (MACED.). • pl. -ii. g.-d. -iei. /<slav. възглашениѥ.

VOZGLAȘENIE, vozglașenii, s. f. Vozglas. (Atestat în forma vosgleșenie) Să-l pomenească... la toate vosgleșeniile în biserică. ODOBESCU, S. I 416. – Variantă: vosgleșenie s. f.

vozglașénie și vîzgl- f. (rus. vozglašénie, vsl. vŭzgl). Vozglas.

văzglașenie sf vz vozglașenie

vosgleșenie sf vz vozglașenie

VOSGLEȘENIE s. f. v. vozglașenie.

vozglașenie (înv.) (desp. -ni-e) s. f., art. vozglașenia (desp. -ni-a), g.-d. art. vozglașeniei; pl. vozglașenii, art. vozglașeniile (desp. -ni-i-)

vozglașenie (înv.) (-ni-e) s. f., art. vozglașenia (-ni-a), g.-d. art. vozglașeniei; pl. vozglașenii, art. vozglașeniile (-ni-i-)

vozglașenie s. f. (sil. -ni-e), art. vozglașenia (sil. -ni-a), g.-d. art. vozglașeniei; pl. vozglașenii, art. vozglașeniile (sil. -ni-i-)

VOZGLAȘENIE s. v. vozglas.

vozglașenie s. v. VOZGLAS.