opțiuni
  • info

9 definiții pentru vorbuță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VORBUȚĂ, vorbuțe, s. f. (Reg.) Vorbuliță. – Vorbă + suf. -uță.

VORBUȚĂ, vorbuțe, s. f. (Reg.) Vorbuliță. – Vorbă + suf. -uță.

vorbuță sf [At: DL / Pl: ~țe / E: vorbă + -uță] 1-6 (Reg; șhp) Vorbuliță (1-6).

vorbuță s.f. (pop.) Vorbuliță. • pl. -e. /vorbă + -uță.

VORBUȚĂ, vorbuțe, s. f. (Rar) Vorbuliță. Și-mi mai spune și-o vorbuță, Să mi-o pun la inimuță. MARIAN, Î. 122.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vorbuță (reg.) s. f., g.-d. art. vorbuței; pl. vorbuțe

vorbuță (reg.) s. f., g.-d. art. vorbuței; pl. vorbuțe

vorbuță s. f., g.-d. art. vorbuței; pl. vorbuțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VORBUȚĂ s. v. vorbuliță, vorbușoară.

vorbuță s. v. VORBULIȚĂ. VORBUȘOARĂ.

Intrare: vorbuță
vorbuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vorbuță
  • vorbuța
plural
  • vorbuțe
  • vorbuțele
genitiv-dativ singular
  • vorbuțe
  • vorbuței
plural
  • vorbuțe
  • vorbuțelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vorbuță, vorbuțesubstantiv feminin

  • 1. regional Vorbuliță, vorbușoară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: vorbuliță vorbușoară
    • format_quote Și-mi mai spune și-o vorbuță, Să mi-o pun la inimuță. MARIAN, Î. 122. DLRLC
etimologie:
  • Vorbă + sufix -uță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.